La liceu, nu-mi placea istoria. Mi se parea plictisitoare si fara rost. Ce-mi trebuia mie sa stiu despre ispravile lui Ceausescu, sau ale lui Carol I, sau ale lui Vlad Tepes, sau ale lui Burebista? Tot ceea ce conta era prezentul si planurile mele de viitor. Ulterior, cand mi-au cazut in mana carti precum Regina Margot sau Napoleon de Tarle, pe care le-am citit pe nerasuflate, mi-am dat seama cat de fascinanta poate fi acesta disciplina, pe care eu am tratat-o cu indiferenta atat timp. Care este parerea voastra in privinta asta? Intr-o vreme in care ne gandim aproape non-stop la calculatoare, sau la telefonie mobila, sau la...Lady Gaga mai are rost sa acordam timp si pentru cunoasterea istoriei? Ar putea asta sa ne dea, asa cum s-a exprimat recent un user, satisfactii intelectuale? V-ar placea sa stiti, de exemplu, ce este adevar si ce este legenda cu privire la intemeierea Romei? Sau care este originea grecilor, de cat timp stapanesc ei Peninsula? Si cine au fost ei, unde au locuit inainte de a se fi stabilit acolo? Erau acesti ahei, asa cum ii numeste Homer, inruditi cu cei de pe insula Creta? Sau, ma rog, orice alt subiect legat de vremurile demult apuse?

Prin urmare si-asadeci, fuse vorba despre greci. Nu, nu vreau sa incheiem subiectul aici. Este adevarat ca pe net gasim toate informatiile, dar cati dintre noi le mai cauta? Si istoriei Greciei antice merita sa-i acordam un interes special. Practic, intreaga civilizatie europeana este datoare acestui popor harnic, inteligent si inventiv. Noi gandim si acum in concepte inventate de ei. S-a vorbit mult despre "miracolul grec" si ar fi bine sa-l intelegem si noi cei de astazi si sa nu-l dam uitarii. Ei au cladit in doar cateva secole acea faimoasa civilizatie miceniana, ei au creat o democratie in adevaratul sens al cuvantului intr-un secol (Pericle) atat de indepartat, ei i-au dat pe Homer, pe Sofocle si pe Platon, ca sa enumar doar cativa; tot ei au modelat si crestinismul, dandu-i un caracter universal si multe, multe s-ar mai putea spune despre acest popor minunat.

Fara istorie nu am fi existat noi azi in prezent,desi este important sa o cunoastem, mie imi place istoria greciei antice, egiptului, romei desigur, am mai vazut doc despre europa medievala nu prea imi place

Eu la istorie am fost cel mai bun din clasă în generală și am fost și la olimpiadă însă după m-am dus la un mate-info unde am pus accent pe partea realistă ignorând istoria care se făcea o oră pe săptămână. În primii 2 ani din liceu am continuat să am cele mai mari sau printre cele mai mari note însă după deja am privit materia asta cu sictir căci omul ăla își găsea să ne umple de teste înainte de bac ceea ce era aberant pentru profilul ăla. Desigur că alți oameni sunt geniali și pot învăța ce vor, cam cât vor și când vor. Ne povestea un profesor despre fi-su care are numai 10 pe linie și că a luat doar un 9 la nu știu ce că nu știu ce. În fine, proful nostru predă electronică, fi-su are o înclinație deci mai mare spre realism. El însă a luat mențiune pe țară, cu a patra notă la istorie. Culmea e că băiatul lui e pasionat și de teologie. Destul de ciudat însă dacă te duce capul poți face ce vrei, zic eu. Eh o familie de oameni foarte inteligenți. Însă nu toți avem capacitățile lor de memorare, învățare, înțelegere. În rest pe mine m-a pasionat istoria deși din liceu nu am mai pus accentul mai deloc decât puțin într-un mod personal. Mai e și lenea la mijloc. Însă pentru a gestiona faptele din prezent e nevoie să cunoști faptele din trecut. Istoria cuprinde de asemenea mai toate domeniile. Și marile descoperiri sunt și ele parte ale istoriei. Istoria e ceva extrem de vast și toată stima o am pentru cine o cunoaște. Desigur că istoria nu poți spune că e una exactă. Faptele istorice într-o anumită proporție nu se prezintă corect. Mereu au existat păreri distincte printre mari istorici. Însă pentru că nu e exactă poți interveni cu opinii și să îți creezi propriul model de evidențe, argumente poți înțelege deciziile personalităților istorice și deciziile care au dus la evenimente majore. Istoria deci se rezumă și la logică, capacitatea de a judeca fapte, nu numai la memorare. Mulți însă învață istoria mai mult papagal. Eu reușeam să o învăț ca pe un film. Adică după ce vezi un film, îl înțelegi și ești în stare să îl povestești. Așa făceam eu cu istoria pe când unii învățau pe fragmente și repetau ca papagalii ceea ce mie mi se pare o jignire la adresa acestei materii. Ca să știi istorie ai nevoie de aptitudini realiste. Însă nu numai în istorie, peste tot cam ai, aproximativ, dacă ai pretenția să zici cu adevărat că înțelegi ceea ce reprezintă acel domeniu. Peste tot există o logică, o rațiune.

De-o pilda, daca ai aloca putin timp ca sa citesti cartea lui Henri Pirrene, Mahomed si Carol cel Mare, carte de vreo 200 de pagini, format mic, ai vedea cu ce se ocupa Istoria. Este o carte veche, dinainte de ww2, o teorie eleganta care a fost de mult invalidata de o cunoastere mai buna a faptelor, si inlocuita de teorii chiar mai frumoase. E posibil sa constati ca Istoria nu difera in esenta de problemele de logica pe care le dai tu. Cu privire la Greci, nu iti face griji: cu oricine s-ar fi inrudit, au fost distrusi de invazia slava, care a populat cu slavi Peninsula Balcanica, asa ca bizantinii, nesuferind afrontul disparitiei urmasilor glorioaselor polisuri antice, au adus populatie grecizata din Asia Mica. Asta arata cred ca etnogeneza nu este printre mizele mari ale Istoriei.

Eu cred ca e vorba de maturizare. Felicitari!