Pentru femei este o afacere, pentru barbati este o necesitate.
p.s. - nu consider viabile voturile de stupid date din partea fufelor.
Depinde de cuplu.Hai sa vedem:doua persoane se cunosc.Trece timpul, sa zicem doi ani, dupa care se hotarasc sa se casatoreasca.Trece,din nou, timpul si fac nunta de argint si apoi nunta de aur si apoi nunta de smarald.De la faza in care cei doi se cunosc si pana la faza cu nunta de smarald trebuie sa existe trei mari calitati comune:IUBIRE, RESPECT SI SINCERITATE, si cu astea casatoria este viabila in orice societate!
@Krostandt
Prin casatorie inteleg ca doua persoane care se iubesc,se respecta reciproc,si sunt preocupati unul de fericirea celuilalt, si se hotarasc sa isi uneasca destinele in fata lui Dumnezeu, avand binecuvantarea Lui. Si eu ma vad mergand impreuna de mana cu sotul meu, visul meu este sa ajungem la maturitate.
@Ema, se pare ca ideea ta despre casatorie nu difera de-a mea, facand abstractie de juramantul in fata unui zeu. Totul este OK, iar eu nu combat religia, fiecare este liber sa traiasca asa cum vrea atata timp cat nu cauta sa-mi faca mintea praf cu indoctrinare fortata si fara logica. Totusi, crezi ca o hartie facuta la primarie va impiedica pantecul tau sa procreeze, sau sa fii fericita de persoana iubita? Aici vroiam sa ajung. Eu unul, iti respect crezul religios, chiar daca am lasat alta impresie. Te intreb strict dpdv al casatoriei de zi cu zi.
@Krostandt
Pentru o femeie cred ca reprezinta totusi o stabilitate, siguranta, protectie.Cel putin pentru mine...
,,Prin casatorie inteleg ca doua persoane care se iubesc, se respecta reciproc, si sunt preocupati unul de fericirea celuilalt."
Acestea nu pot exista şi dacă nu eşti căsătorit? Aaaa, stai că am uitat. (Unde mi-o fi capul?) Nu poţi întreţine relaţii sexuale dacă nu ai binecuvântarea lui God.
"Prin casatorie inteleg ca doua persoane care se iubesc, se respecta reciproc, si sunt preocupati unul de fericirea celuilalt" - Cu asta sunt 120% de acord.
Numai că, vezi tu, astea sunt principii de bază într-o relaţie de iubire şi, bonus, ele pot exista foarte bine şi fără taxe la stat şi autografe la Primărie, la fel cum pot exista foarte bine şi fără jurăminte în faţa unui (dumne)zeu.
Prietena mea se simte mult mai bine când vin acasă pentru că vreau şi nu pentru că sunt obligat de o hârţoagă semnată iar eu mă simt minunat când o găsesc acasă (sau ajunge acasă în caz că se întâmplă să ajung eu primul) pentru că vrea şi nu pentru că divorţul ar costa-o prea mult sau pentru că "aşa trebuie".
Aşa că... vezi tu, concubinajul e mult-mult mai practic.
Eu prin căsătorie înţeleg acelaşi lucru pe care-l înţelege şi Kronstadt.
Alexandrinaa întreabă:
LisaJulie întreabă: