| sabin89 a întrebat:

Materia are două laturi contradictorii: discontinuitate & continuitate. Imaginea matematică pentru prima latură este numărul. Când spun că în camera asta sunt cinci obiecte, numărul acesta, cinci, arată că în cameră se află cinci obiecte distincte. Pentru a doua latură, imaginea matematică este întinderea - linie, suprafață, volum. O suprafață, de exemplu, este o mărime continuă. La fel și linia sau volumul.
O problemă apare la măsurarea mărimilor geometrice, pentru că atunci punem față în față cele două contrarii: continuu trebuie măsurat cu unități discontinue. Un segment de dreaptă, de exemplu, este continuu. Dar când spunem că are 5 cm, folosim numărul, care spuneam că e imaginea primei laturi, a discontinuității. E un paradox aici?happy

4 răspunsuri:
| sierra1 a răspuns:

Sabine mamă, parcă l-aș citi pe CG - candidatul ăla la președinție. Bravos!

| Seba2013 a răspuns:

Vezi magnitudinea intensiva a lui Kant. Conceptia materialista despe manifestaré (a fi) pune in Orizont doar obiectele. Vezi Heidegger, Husserl. Ei bine exista o inferioritate dinámica si o realitate ulterioara. Diversul se aduna in Homogenitate. Iar Homogenitatea este diversa. Trebuie sa stim sa facem Relatia intre Unul si Multiplul. Doar spiritul care discerne si este operator stie sa faca Relatia. Miscarea Mecánica nu stie ca faca Relatiile pentru ca ea cade in necesitate si determinism. Deci doar Miscarea Spiritului nu si miscarea mecanica stie lucrul acesta.

Ilustratia si Romanticismul vor sa ne determine orizontul. Orizontul poate sa fie istoric, rational, profan sau sacru. Vezi congruenta in geometrie si lasa numeréle. Nu numeréle explica lumea(Arche) ci matematicitatea este subordonata unei Masuri Divine. Fara metru nu exista numeré. Iar metrul este un instrument pentru a explica o proportiune. Altfel cu numerología cazi in platonism si te indepartezi de naturalismul lui Aristotel. Cand Nietzsche crítica platonismul spune ca rationalismul o poate ia pe aratura. Deci integreaza aceasta idee in crítica lui pentru platonist. Insa Platón nu era platonist asa cum se argumenteaza in timpul modern.

| sabin89 explică (pentru Seba2013):

Platon nu era platonist...

| Seba2013 a răspuns (pentru sabin89):

Platonismul este un curent care spune ca Platón este IDEALIST. Ratiunea poate sa produca fantasme si sa ne indeparteze de realitate.

Deci Platón este acuzat de idealism. Cei care il acuza pe Platón de idealism folosesc apelativul acesta de platonism.

Astazi intre rationalisti, empiristi si etc., exista critici. Cand s-a produs modernitatea prima data foloseau lema rationalista pentru se rupe de vechii rationalisti. Cand au vazut ca lumea nu merge cu neorationalismul lor modificat si rupt de traditie au produs alte miscari culturale si Au adaugat si empirismul. Cand astea s-au unit a ramas totul amestecat si a pastrat fiecare ideile traditiei rupand structura. Cand rupi o structura poti sa formezi un AMESTEC. Pui un pic la unii, un pic la altii si tú pe la spate ai imaginea totala. Noua astazi ne arata doar babilonism si confuzie. Ne dau cu portia.

Ca sa intelegi de unde vine totul acum iti explic:

Intre Nomos si Physis se afla o tensiune. Actul de a da Núme poate sa fie Conventional sau Natural.

Limbajul poate sa fie arbitrar. Capacitatea de a Numi poate sa fie artificiala.

Insa Numele poate sa fie si natural.

Si aici apare problema in cautarea Adevarului. Omul Rational a stabilit Metida Stiintifica pentru a afla adevarul. Asa au ajuns la relativismul hermeneutic a lui Gadamer. Au ajuns la o pluralitate de conceptii.
Omul nu poate explica realitatea. Umanismul fara intelepciunea divina cade in infinit si eroare.