Multe aspecte ale comportamentului biologic sunt innascute. Ele apar in orice organism; fac parte a natura lui. Stiintific, cum sunt acestea explicate? Pot fi explicate in termeni de inzestrare genetica? Daca nu, cum altfel?
Chomski daca nu ma insel se refera la capacitatea de invatare a limbii si are o perspectiva nativista asupra acesteia. El sustine ca intr-adevar avem un mecanism innascut care ne ajuta sa intelegem gramatica mult mai usor, insa exista cateva contraargumente pentru teoria asta:
1. El sustine ca toti copiii au un mecanism gramatical universal pe baza caruia se formeaza cunostintele gramaticale ale copilului. Insa nu toate regulile de gramatica sunt identice in toate limbile, deci sistemul nu e atat de universal precum sustine el, iar de asemenea, este destul de greu de specificat in ce anume consta aceasta "gramatica universala" si la care se refera.
2. Daca copiii ar avea sistemul asta innascut ar invata limba mult mai repede si nu ar mai avea probleme cu structurile gramaticale complexe. Ar intelege propozitii mai complexe mai repede.
3. Capacitatea lingvistica a copilului de a invata o limba este reflectata in emisfera stanga a cortexului cerebral. Daca ne-am fi nascut cu o asemenea capacitate emisfera aceasta ar fi ramas in aceeasi forma o buna perioada de timp. Insa dovezile stiintifice arata ca emisfera stanga se dezvolta odata cu dezvoltarea lingvistica.
Pe langa teoria nativista a lui Chomsky mai exista teoria interactionista, care sustine ca exista o interactiune intre capacitatea copilului si mediul inconjurator. Sub umbrela asta, intra mai multe teorii:
Una dintre ele se bazeaza pe teoria procesarii informatiei care sustine ca toata informatia din jurul nostru este analizata in totalitate de creierul uman, apoi este codata si transformata, iar informatia inutila este stearsa.
O a doua teorie o reprezinta teoria interactiunii sociale, care sustine faptul ca bebelusii si copiii invata lucruri noi, inclusiv limba, pe baza capacitatii adultilor de langa ei.
Alti teoristi imbina diverse teorii intre ele precum teoria lui Chomsky si teoria procesarii informatiei si sustin ca este posibil ca bebelusul sa aiba un mecanism de procesare al limbi care sa il ajute, insa acest mecanism nu este suficient pentru o dezvoltare completa a limbii, pentru ca daca ar fi asa cum sustine Chomsky, atunci copiii nu ar mai avea probleme cu problemele gramaticale complexe. Conform acestor teoristi copiii abosrb absolut toata informatia din jur, o analizeaza si o codeaza, insa acest mecanism innascut ii indruma in directia potrivita.
In cazul limbii si din pacate, in cazul majoritatii subiectelor cand vine vorba de dezvoltarea cognitiva exista foarte multe teorii si si mai multe teorii care le contrazic pe acestea. Din pacate nu exista nicio teorie care sa prezinte dovezi incontestabile asupra lucrurilor pe care le sustine.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Toate comportamentele inascute, sunt determinate genetic. Partea inascuta a comportamentului e studiata de o stiinta care se numeste Etologie. Exista Etologie animala si Etologie umana. Asa ca, daca te intereseaza, poti sa inveti Etologie pana la comanda ''hopa'', ca destept esti, slava Domnului.
RăspundeTu ai studiat Etologia? Doar de curiozitate intreb.
Răspunde Nu, am studiat la Universitate Istoria si Literatura Engleza. Cand eram copil imi placeau Stiintele Naturii, dar crescand mi s-a parut ca mecanismele implicate nu sunt destul de complexe si subtile, era ma mult Taxonomie, asa ca am evoluat spre Etologie, stiinta care iti pune mintea la treaba, desi in final am descoperit o stiinta chiar mai satisfacatoare intelectual: Istoria. In general, nu prea ma intereseaza subiectul, ci traficul neuronal pe care acesta il provoaca.
Interesant! Nu m-am gandit ca "Istoria" poate da o asa mare satisfactie intelectuala. M-as fi gandit mai degraba la filosofie. Istoria ce ne da? O insiruire de fapte, in special razboaie, care au avut loc de-a lungul timpului. Bine, asta spus pe scurt. Ne mai spune si cum s-au format anumite popoare, in ce perioada; de unde au venit. Ceea ce am remarcat eu este ca la un moment dat se pierde ca "magarul in ceață" 
. Vorbind despre originea grecilor, de exemplu, zice ca aheii au venit (nu stiu prin ce secol) dinspre nord. Si uite ceața. Care nord? De unde, mai concret? Care a fost istoria lor acolo, in nordul acela? Pauza. Apoi, ca s-au combinat cu populatia bastinasa (dorienii, daca nu ma insel). Ei, ce era cu astia? De cand erau ei pe aici? Si de unde au venit? Am dat doar un exemplu cu grecii, dar la fel este cu orice alt popor. Ar trebui sa existe si o categorie numita "Istorie"
Asta de care vorbesti tu este ''Istoria oamenilor mari'', istorie care a avut o pozitie solida in cadrul disciplinei pana pe la 1890. Istoria ca stiinta moderna se face in doua etape. In primul rand se determina datele concrete care pot fi extrase din sursele primare. Pai si ce mare lucru, cand datele concrete, corecte, faptele, trebuie sa reiasa din sursele primare corect interpretate cum iese x si y dintr-o ecuatie? Da, dar o parte importanta din aceste surse sunt scrieri. Nimeni nu ia pana in mana in antichitate si evul mediu fara sa aiba ceva important de demonstrat. De exemplu, Tucidide vrea sa arate ca atunci cand el, un aristocrat, servea regimul democrat din Atena, ca prim diplomat, el nu facea de fapt asta, ci servea puterea personala a unui unui autocrat mascat, Pericle. Deci cand era de extrema stanga el servea extrema dreapta. Cum iti dai seama ca asta era mobilul lui? Pai stiind ca Pericle era de fapt un autocrat... Nu ai cum sa stii. Nu era. Cand convingea adunarea, iesea cum vroia el. Dar tocmai cand vroia, nu o putea convinge. Bun. Celelalte surse sunt arheologice. Acum nu ne mai inseala Tucidide. Acum ne inselam noi insine, caci, potrivit principiului obiectivitatii, impresia pe care ne-o facem despre o situatie e determinata de ce vrem sa vedem in ea. Dar impresia asta ori nu se potriveste cu toate datele, ori nu are valoare explicativa, adica e o rationalizare care cu chiu cu vai acomodeaza ce stim despre o situatie, dar nu explica mai departe. Noroc ca ne ajuta Epistemologia, care e aceeasi pentru toate stiintele, o invatam si pe asta bine, si trecem la etapa a II-a. Explicarea faptelor. Cum se explica ca dupa Civilizatia Miceniana, caracterizata de palate de unde se controla totul, ce se cultiva, unde, fluxul de bunuri, proviziile, dupa o Epoca Intunecata, in care civilizatia a fost distrusa (atunci a avut loc invazia dorienilor peste ahei, ambii greci, dupa cum vezi nu astea sunt mizele mari, e doar una din cauzele caderii unei civilizatii, probabil secundara sau doar o consecinta, si una din criteriile de diferentiere intre greci mai tarziu, de care tineau cont doar cand aveau nevoie) se trece la o civilizatie bazata pe cetati, conduse de corpul de cetateni, in functie de constitutia cetatii, care poate fi de la aristocratica, oligarhica, oligarhica moderata pana la democratica? Se explica, dar trebuie sa intelegi bine... agricultura. Si atunci poti intelege Revolutia Hoplitica (dupa ce inveti bine tehnica confruntarii militare, si Istoria Militara pana la Grecia Clasica, dar mai bine pana in zilele noastre), caci tocmai trupele de hopliti au determinat noua structura sociala, trupe care nu puteau fi invinse, pe teren plat, de nici un alt fel de trupe, si pe care nu le putea imita nici un alt stat, caci intreaga cetate greaca era organizata in jurul acestor propietari de pamant care se acopereau cu jumatate de scut, iar cu cealalta jumatate il protejau pe vecin. Bun. Zici ca istoria nu iti spune gradul exact de unde au venit, din Nord, Dorienii peste Ahei? Pai nu stie, nu are date, si nu poate sa minta, caci trebuie sa demonstreze. Unde are date suficiente, face din ele studii de caz, exact ca problemele de logica pe care le dai tu, dar in plus veridicitatea lor e intarita, de faptul ca faptele au avut loc in realitate. Unde nu are date, asteapta datele, oricum are deja sute de mii de studii de caz. Ar fi multe de spus, dar trebuie sa imi duc fata acasa.
Da, vad ca stii multe. Pacat ca nu suntem mai pe aproape, ca mi-ar placea acest gen de discutii. Cred ca o categorie "Istorie" ar merita infiintata. Eu am vrut uneori sa mai intreb cate ceva si nu stiam unde. La "Literatura" ma gandeam ca s-ar apropia, desi nu chiar. La S&F nici atat. Probabil adminii considera ca nu ar fi multi interesati si atunci nu are rost sa mai bage inca o categorie. Deci dorienii au venit peste ahei. Eu credeam ca invers, dorienii erau acolo in Peninsula, bastinasi si aheii au venit peste ei. Ok. Desi mi-ar placea sa mai dezbatem putin, ma opresc, pentru ca nu e locul potrivit aici. Multumesc pentru comentarii.
Discutiile de istorie se poarta aici. la ''Stiinta si Filosofie''. Istoria face parte din Stiintele Sociale, si e una din stiintele fundamentale.
Depinde acum la ce te referi tu. Te referi la instincte? La faptul ca bebelusii intind mainile cand cad in incercarea de a se agata de ceva? Despre instincte este o teorie ca ar fi mostnirea genetica a tuturor generatiilor care ne-au precedat, precum sunt si trasaturile fizice.
La faptul ca avem un mecanism innascut cand vine vorba de capacitatea de invatare a limbii? Faptul ca bebelusii disting literele, cuvintele si accentele mult mai repede decat adultii si le si invata mult mai repede? Despre chestia asta exista diverse teorii insa nu sunt bine puse la punct.
La faptul ca unii bebelusi au anumite preferinte cand vine vorba de gust si de miros? Asta in general se datoreaza obiceiurilor mamei in timp ce era insarcinata cu copilul. Am citit un studiu acum ceva timp referitor la un fruct (nu mai stiu care) si mamele insarcinate. Copiii mamelor care consumasera fructul respectiv pe parcursul sarcinii nu aveau nicio problema cu el, in timp ce copiii mamelor care nu consumasera fructul respectiv strambau din nas cand il miroseau si il scuipau.
Sau te referi la faptul ca de exemplu unii copii sunt mai energici decat altii? Pentru ca si asta depinde de obiceiurile mamei sau de sexul copilului. La un moment dat a fost un studiu facut si despre asta. Un grup de copii format atat din baieti cat si din fete a fost crescut in asa fel incat sa nu existe diferente referitoare la gen. Ambele parti au avut atat jucarii dedicate fetelor, cat si jucarii dedicate baietiilor. Cand copiii au crescut baietii se jucau normal cu masinutele, in timp ce fetele puneau masinutele la culcare in patuturi.
Daca te referi la alte trasaturi de caracter, mai complexe, precum egoismul, altruismul, lenea etc, acestea sunt invatate de la parinti si preluate din mediul inconjurator. Singurele comportamente innascute sunt instinctele, mecanismele de invatare si comportamentele biologice determinate de hormoni sau diferentele hormonale dintre sexe.
Ai dreptate, trebuia sa fiu mai specific. Dar mi-a facut placere sa citesc si celelalte aspecte descrise de tine. Eu am avut in vedere ceva de genul abilitatii copilului de a invata o limba naturala. Noam Chomski se refera cu multa forta la aspectele astea innascute in fiinta umana. Dupa cum copilul nu este invatat sa mearga, spune el, la fel nu este invatat sa vorbeasca. Mediul inconjurator serveste doar ca sa declanseze un program innascut ce il conduce spre maturizare. Limbajul ar fi deci o expresie a naturii umane. Este foarte interesant acest punct de vedere, vazut de multi ca fiind confirmare a ceea ce insusi Chomski a numit "biological turn".
Interesant tot ce ai scris. Argumente si contraargumente! Cred ca e important sa avem o minte deschisa si sa ascultam parerile tuturor celor implicati. Chomski asta este o personalitate de calibru a zilelor noastre - parintele lingvisticii moderne, unul din fondatorii "cognitive science". Dati dracu' ashkenazii astia 
Dar nimic nu e batut in cuie. Cum ai aratat si tu, mai sunt si altii, poate tot atat de destepti, daca nu si mai, care contesta unele teze ale lui; si le contesta cu argumente solide. Eu sunt mic, sunt un "biolog amator", zgârii si eu aisbergul pe la suprafata. Observ ca tu aprofundezi mai mult. Poate ca studiile pe care le faci chiar au legatura cu domeniul. Daca da, in mod sigur ai avea ceva de comentat si la intrebarea mea precedenta (din 15 apr.), cu privire la ideile lui Kimura.
O seara buna!
Mersi. Insa, da, e adevarat, a trebuit sa studiez in detaliu toate teoriile, printre altele. Exista foarte multe teorii referitoare atat la dezvoltarea lingvistica, la dezvoltarea matematica, cat si la cea logica. Unii teoristi spun ca bebelusii au un fel de logica innascuta, insa nu stim unde incepe aceasta logica si unde se termina. O sa iti dau un exemplu. Intr-un studiu mai multi bebelusi de cateva luni au fost pusi in fata unui panou. Un iepuras de o anumita dimensiune intra prin stanga in spatele panoului si cand iesea in dreapta avea alte dimensiuni decat primul iepuras. Cand vedeau al doilea iepuras majoritatea bebelusilor aveau o expresie de uimire pe fata, ceea ce inseamna ca se asteptau ca iepurasul care a iesit sa aiba aceleasi dimensiuni ca cel care a intrat. Bineinteles ca au testat teoria si au observat ca bebelusii nu aveau aceeasi expresie uimita atunci cand primul iepuras avea aceleasi dimensiuni ca al doilea. Exista diverse variatii ale acestui studiu, mai ales ca unii teoreticieni sustin ca poate expresia de surprindere a bebelusilor nu se datoreaza aseptarii pe care o au, ci mai degraba faptului ca observa ceva nou ce nu au vazut pana atunci (in sensul ca ca al doilea iepure era diferit fata de primul si nu neaparat pentru ca nu s-ar fi asteptat sa fie diferit). Un contraargument al acestei teorii, al faptului ca bebelusii au un fel de logica este faptul ca bebelusii, in general, nu sunt capabili sa inteleaga faptul ca un obiect, in momentul in care este ascuns continua sa existe. In cazul bebelusilor de cateva luni, daca ii arati unui pe belus mai mic de un an un obiect pe care il tii in mana si pe care apoi il ascunzi sub o perna sau o patura, bebelusul nu va cauta sub perna, ci va cauta in mana ta obiectul respectiv. Insa in alt studiu, o minge care sarea si avea o anumita traiectorie era uneori ascunsa in spatele unui panou. Majoritatea bebelusilor erau capabili sa isi dea seama unde avea mingea sa apara dupa ce era ascunsa in spatele panoului in functie de traiectoria acesteia.
Dupa cum vezi, majoritatea studiilor nu sunt foarte conclusive. Unul dintre motivele pentru care, banuiesc psihologia este inca o pseudostiinta. Sincera sa fiu nu stiu daca vom reusi sa descoperim in totalitate felul in care mintea umana functioneaza. Este posibil ca una dintre teorii sa fie adevarata, dar din pacate fara dovezi pertinete este cam greu de spus care dintre ele este cea reala.
Insa teoria pe care s-a pus cel mai mult accent la mine la facultate este teoria lui Piaget. Pe scurt, el sustine ca un copil este o tabula rasa. De asemenea, fiecare copil incepe sa descopere lumea prin mici experimente circulare. Initial incepe cu propriul corp. Va ridica din maini de cateva ori pentru a vedea ce se intampla. Va ridica un picior de cateva ori sa vada ce se intampla. Apoi isi indreapta atentia spre obiectele din jur. Daca ii dai o minge o va arunca de zece, douazeci de ori la rand pentru a vedea ce se intampla cu ea. Pana aici miscarile sunt foarte repetitive. Mai tarziu copilul incepe sa interactioneze cu obiectele in feluri noi, apoi le consolideaza repetandu-le. In felul asta copilul isi creeaza o fundatie pe baza careia are anumite asteptari, iar acestea se numesc reprezentari mentale. Pana la doi ani pentru ca memoria copiilor este destul de goala acestia vor invata totul extrem de repede. Dupa doi ani aceste reprezentari mentale devin din ce in ce mai complexe pentru ca sunt adaugate din ce in ce mai multe detalii.
Abia de la sapte ani in sus pentru ca memoria este deja incarcata capacitatea de absorbtie a copiilor incetineste putin, in mare parte pentru ca aceste reprezentari nu mai sunt absorbite asa cum intra, ci trebuie cautate iar apoi modificate unde este necesar. Nici teoria asta nu este perfecta, mai ales ca unul dintre contraargumentele teoriei lui Piaget este demonstrat de studiul cu iepurasii, insa personal mi se pare cea mai logica explicatie pentru felul in care invatam lucruri noi. Nu stiu daca este din cauza ca intr-adevar asta este cea mai buna teorie sau pentru ca pe asta s-a pus cel mai mult accent. Insa personal cred ca suntem nascuti in mare parte cu o minte destul de. goala. Este posibil sa avem un mecanism logic innascut, insa cred ca este extrem de rudimentar.
O sa ma uit si peste cealalta intrebare a ta un pic mai incolo. Mersi pentru aprecieri.
Chomski daca nu ma insel se refera la capacitatea de invatare a limbii si are o perspectiva nativista asupra acesteia. El sustine ca intr-adevar avem un mecanism innascut care ne ajuta sa intelegem gramatica mult mai usor, insa exista cateva contraargumente pentru teoria asta:
1. El sustine ca toti copiii au un mecanism gramatical universal pe baza caruia se formeaza cunostintele gramaticale ale copilului. Insa nu toate regulile de gramatica sunt identice in toate limbile, deci sistemul nu e atat de universal precum sustine el, iar de asemenea, este destul de greu de specificat in ce anume consta aceasta "gramatica universala" si la care se refera.
2. Daca copiii ar avea sistemul asta innascut ar invata limba mult mai repede si nu ar mai avea probleme cu structurile gramaticale complexe. Ar intelege propozitii mai complexe mai repede.
3. Capacitatea lingvistica a copilului de a invata o limba este reflectata in emisfera stanga a cortexului cerebral. Daca ne-am fi nascut cu o asemenea capacitate emisfera aceasta ar fi ramas in aceeasi forma o buna perioada de timp. Insa dovezile stiintifice arata ca emisfera stanga se dezvolta odata cu dezvoltarea lingvistica.
Pe langa teoria nativista a lui Chomsky mai exista teoria interactionista, care sustine ca exista o interactiune intre capacitatea copilului si mediul inconjurator. Sub umbrela asta, intra mai multe teorii:
Una dintre ele se bazeaza pe teoria procesarii informatiei care sustine ca toata informatia din jurul nostru este analizata in totalitate de creierul uman, apoi este codata si transformata, iar informatia inutila este stearsa.
O a doua teorie o reprezinta teoria interactiunii sociale, care sustine faptul ca bebelusii si copiii invata lucruri noi, inclusiv limba, pe baza capacitatii adultilor de langa ei.
Alti teoristi imbina diverse teorii intre ele precum teoria lui Chomsky si teoria procesarii informatiei si sustin ca este posibil ca bebelusul sa aiba un mecanism de procesare al limbi care sa il ajute, insa acest mecanism nu este suficient pentru o dezvoltare completa a limbii, pentru ca daca ar fi asa cum sustine Chomsky, atunci copiii nu ar mai avea probleme cu problemele gramaticale complexe. Conform acestor teoristi copiii abosrb absolut toata informatia din jur, o analizeaza si o codeaza, insa acest mecanism innascut ii indruma in directia potrivita.
In cazul limbii si din pacate, in cazul majoritatii subiectelor cand vine vorba de dezvoltarea cognitiva exista foarte multe teorii si si mai multe teorii care le contrazic pe acestea. Din pacate nu exista nicio teorie care sa prezinte dovezi incontestabile asupra lucrurilor pe care le sustine.
Se numesc instincte si la ființele vii se împart in trei categorii comportamentale:
- instincte de autoapărare si dezvoltare ( cautatul de confort)
- instincte de reproducere
si
- instincte de apărare a speciei
La om este un pic diferit... deoarece omul poate sa stăpânească peste animale (le dresează, limitează) pe când animalele nu vor dresa niciodată un om.
Stii la ce ma gandesc? Cand noi nu stim cum sa explicam un fenomen oarecare (de exemplu o boala), faptul ca dam totusi un nume acelui fenomen da impresia ca suntem stapani pe situatie; ceea ce e fals. Noi am gasit numele asta "instinct" si il tot fluturam de fiecare data cand apar intrebari cu privire la comportamentul biologic. Intreaba cineva "cum explicam faptul ca veverita aduna alune pentru iarna" - raspuns: instinct. Si cu raspunsul asta toata lumea e linistita. Dar, ce e ala instinct, nu prea mai conteaza. Bine ca are un nume.
Ai dreptate, cuvântul instinct este folosit aiurea de multă populație. Eu ți-am spus doar tipurile ( sau categoriile), dar mai multe poți sa înveți prin comparație cu reflexele. Reflexele sunt niște "obisnuinte" ce le dobandesti, de exem.: o poarta ce se deschide greu - te obișnuiești, ambreiajul diferă de la mașina la mașina - te obișnuiești, in sensul ca nu te mai gândești la ambreiaj ci esti atent la drum). Instinctele sunt reflexe cu care te naști. La prima vedere sunt simple automatisme, dar puțin analizate se dovedesc a fi foarte complexe.
De exemplu: la un copil de trei ani, iei o prăjitura o tai in doua părți egale si îl pui pe copil sa aleagă partea cea mai mare si el ii capabil sa aleagă întotdeauna partea mai mare, fie foar cu un milimetru mai mare sau cu un gram mai grea, dar o alege! Copii au o vedere distorsionată ce ii face capabili de acest lucru, sunt in creștere trebuie sa mănânce mai mult.
Sau aici:
https://m.youtube.com/watch?v=N9gsGukPHh0
Mirosul transpirației îți da informații despre sistemul imunitar al persoanelor de sex opus: cu cât este mai identic cu al tău cu atât este mai insuportabil, și cu cât sistemul imunitar este mai diferit... mirosul este mai plăcut, logica: odraslele vor fi avea o paleta mai larga de imunitate dacă nu vor moștenii genele identice de la ambii părinți.
Pe mulți nu ii interesează ce văd ci asculta părerea altora, pe mulți nu ii interesează ce aud ci accepta ideile altora, pe mulți nu ii interesează mirosul... folosesc parfumuri scumpe.
Raspunsul profei de biologie din clasa a 10-a a fost ca asa cum preluam unele caracteristici fizice de la parinti ( culoarea parului, a pielii, a ochilor, inaltime, greutate etc) presupun ca la asta te referi prin caracteristici biologice, dar eu sunt de parere ca unele caracteristici biologice sunt influentate si de mediul in care traim ( un om care in genele lui ar trebui sa fie slab daca va duce un stil de viata nesanatos se va ingrasa) sau cineva va fi anemic/anorexic doar pentru ca asta e moda.
Deci caracteristicile organismului sunt in opinia mea o imbinare intre caracteristicile transmise genetic de la parinti/bunici si mediul in care traim
Poti sa dai exemple de caractere innascute?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
