Din moment ce tot crestinismul se bazeaza pe ea, nu am avut cum sa ocolesc tonul religios. Ca raspuns strict la ce ai intrebat, da, din puctul meu de vedere are valoare mare istorica.
Pentru mine Biblia este o comoara, este ghidul dupa care imi calauzesc viata. Ea este puterea lui Dumnezeu de mantuire, transformare, vindecare.
Da,s-a dovedit ca Biblia este o carte istorica adevarata cladita pe marturii solide.Nelson Glueck, renumitul arheolog evreu a scris:,, Se poate afirma categoric ca nici o descoperire arheologica nu a contrazis vreodata o referinta biblica.''El si-a continuat apoi asertiunea in legatura cu memoria istorica de o exactitate aproape incredibila a Bibliei.
King4aday puncteaza foarte bine niste probleme, dar nu rezista tentatiei de a se referi si la elementul religios, desi eu am specificat clar ca discutam doar elementul istoric.
lolosaurus se leaga de primitivismul gandirii de atunci si de faptul ca scrierile sunt retarde. Poftim! Unde dai si unde crapa!
Filosoficus, ca de obicei ironic, spune ca este o carte foarte valoroasa pentru 2, 2 miliarde de oameni, dar nu zice nimic daca este sau nu valoroasa dpv istoric si pentru restul oamenilor.
Care-i treaba, mai colegi de TPU?
Din punct de vedere istoric, persoanele mentionate in Biblie puteau exista fara probleme. Asta nu inseamna neaparat ca, Biblia scrie doar adevaruri. Cei mai multi se refera ca mit la Biblie din cauza evenimentelor descrise in ea, avand in vedere cunostintele minime despre lume pe vremea cand se scria. Un exemplu: Cheile Turzii, exista dar, are si un mit, o legenda despre cum s-a format. Azi stim deja fortele geologice care au ajutat la formarea lor. Problema cu Biblia este acelasi. Multe lucruri explicate cu ajutorul cunostintelor de atunci. Era nevoie de un zeu, altii aveau nevoie de zei, sa-si explice existenta. Fenomene meteo, astronomice si asa mai departe, trebuiau explicate. Vikingii credeau pe vremea aia ca, pe timpul unei eclipse solare Thor mananca din Soare. Acum stim ca e doar Luna in fata Soarelui. Evenimente, personaje, locatii pot exista cu adevarat, nu acolo e problema in Biblie.
"ar fi, in mod logic, personaje fictive", nu e asa logic, sunt si povesti cu oameni adevarati, doar ca faptele lor sunt "inflorite".
Spre ex. sa luam troia, chiar a existat cetatea respectiva si chiar a fost distrusa de Grecia de Agamemnon, dar vezi tu, intervin povestile ( ca in biblie ), cu zei si altele.
Deci din nou, basme si povesti care au ca punct de plecare ceva real si personaje reale ( macar unele din ele )
Hi! Apreciez interventia ta. Cred si eu ca sunt multe "inflorite". Nu vreau sa discutam aici de ele, pentru ca ar insemna sa intram in elementul religios, ceea ce eu am mentionat in intrebare ca nu vreau. Strict istoric, Biblia (cu b mare, pentru ca e titlul unei carti) are o mare valoare. Troia a existat; si razboiul troian. Posibil si ca pe regele grec sa-l fi chemat Agamemnon. In rest, poemele lui Homer nu prea ne mai spune nimic, decat povesti. In Biblie insa, informatii istorice sunt "cu carul", in special in Geneza. O gramada de nume de popoare, de localitati antice si de evenimente; si, sa recunoastem, arheologia a confirmat deja multe dintre ele si continua sa scoata la iveala noi dovezi. Deci, parerea mea (si probabil si a ta) este ca trebuie sa privim Biblia ca pe un document istoric de real folos.
O seara buna.
-"nu credeti ca dpdv istoric Biblia este totusi un document de valoare?"
Pai dragule, Biblia e cea mai valoroasa carte pentru 2, 2 miliarde de oameni, nu mai spun ca pentru majoritatea e singura carte careia ii da-u importanta.
Cit despre adevaruri istorice, parca imi aminteste de cineva contemporan cu noi, un politician, mereu cu Rodotelul in buzunar si a carui "calitate" e aceea ca la o feliuta de salam subtire de poti sa citesti si anexele cu steluta de pe un contract de credit, o aseaza intre doua felii groase de piine si ti-o vira pe git; in acest fel odata cu adevarul reprezentat de feliuta de salam te alimenteaza si cu minciuni crescute bine reprezentate de ...intelegi!
Parca seamana cu tine acesti atei: La o conferinta sustinuta in favoarea ateismului, la sfirsitul prelegerii, cel ce a tinut prelegerea a dat voie oricui sa il contrazica. S-a ridicat un batrin care a decojit o portocala si a mincat-o. Nerabdator, ateul l-a intrebat ce are de spus. Batrinul l-a intrebat: "cum a fost portocala?" Ateul a raspuns: " de unde vrei sa stiu eu cum a fost? - tu ai mincat-o!" Batrinul a zis: "asa e si cu Dumnezeu - eu am gustat, deci stiu cum e, tu nu ai de unde sa stii cum e, deci nu poti vorbi despre asta" Si interesant e ca, atunci cind il descoperi pe Dumnezeu, "demonstratia" se apropie mai mult de gust decit de a vedea. Dar ateii, pentru ca nu au "gustat", nu au cum sa stie cum e Dumnezeu, si e gresit sa zici ca un fruct nu exista sau ca e acru daca tu nici macar nu ai avut posibilitatea de a gusta din el. El poate exista fara ca tu sa stii, insa cind il vei descoperi si vei gusta, vei vedea cit de real e.
Dpdv istoric nu exista document mai important sau care a influentat mai mult istoria omenirii: in jurul credintei si a divinitatii s-au produs majoritatea marilor evenimente (nu toate bune) inca din antichitate.
Dpdv al adevarului istoric... ei bine sa zicem ca am mai fost adusa din condei