Ne impune vointa anumite roluri pe scena vietii? Ajungem sa fim niste actori in spectacolul lumii?
Si geniul are puterea sa nu se implice in acest spectacol?

Voinţa? Destinul mai degrabă, nu toţi cei care îşi doresc să joace roluri de regi ajung s-o facă, unii poate reuşesc, alţii se mulţumesc să fie dictatori într-o nişă(acasă, la serviciu), alţii rămân toată viaţa nişte figuranţi... Spectacolul lumii are loc chiar sub ochii noştri, fie că luăm parte ori nu la el, e ca un râu învolburat, poţi alege să înoţi ori te laşi dus oriunde te poartă apa, oricum nu poţi ieşi să priveşti doar de pe mal."Niciun om nu e o insulă" a spus John Donne, deci nici geniile nu se pot sustrage acestui spectacol, poate în alte vremuri se puteau retrage în turnuri de fildeş dar în zilele noastre mass-media te găseşte şi în gaură de şarpe(J D Salinger dispăruse din viaţa publică încă din anii ´70 dar tot au făcut un show din moartea lui)...

Niciodata n-o sa intelegem ce se intampla cu noi in viata...fiecare si-o traieste asa cum ii permite mintea. Nu numai un geniu, ci un om intelept care a inteles adevarul.

Geniu este o fiinta de tip contemplativ, care in absenta iubirii el poate spera la nemurire. Revine pe pamant doar pentru a simti iubirea adevarata, renuntand la nemurirea trista. Geniu=persoana care atinge ataraxia si spera la Nirvana. Geniul va stii sa aleaga intre aparenta si realitate, intre esential si neesential, chiar daca ragazul vietii lui este vremelnic. Da purtam masti, pentru ca nu avem personalitate si vointa ne impune anumite roluri, ea fiind si regizorul spectacolului vietii. Cu dorinta de iubire si geniile sunt atrase pe aceasta scena de teatru, unde mereu si mereu se joaca aceiasi piesa(aur, marire si amor); "Formele se schimbara/ Dar raul a ramas".