Ordonare:
După relevanţă
Nu, insasi nasterea noastra depinde de cineva, apoi supunerea in mediul in care traiesti.
Răspunde
Da in fiecare zi facem alegeri. Fiecare om are liber arbitru, cu exceptia lui Hombre!
L-ai inteles gresit pe Hombre. El zicea ca nu alegem unde ne nastem si unde crestem si ca suntem influenati.
Esti/sunteti sigura ca nu exista cineva care ne controleaza? Ca nu suntem in un simulator si cineva se joaca cu noi cum copii controleaza personajele din jocuri?
Răspunde Asa este nu noi alegem familia in care ne nastem, insa fiecare dintre noi alegem ce scoala sa urmam, ne alegem partenerul de viata, alegem sa ascultam sau nu de Dumnezeu.
Partenerul il alegi doar ca te atrage si de ce te atrage? Tu alegi ceea ce te atrage la el? Nu alegi. Pur si simplu iti place.
Aleg sa nu ascult de Dumnezeu pentru ca imi da suturi in fiecare zi. Aleg pentru sa Îl ascult pentru ca ma ajuta. Nu as putea sa ascult pe cineva care imi ofera doar durere pentru ca asta-i firea noastra ca oameni.
Scoala pe care o urmez iar am factori ce ma influenteaza. Este aproape, imi place, ce colegi am... si sunt atatia factori incat decizia noastra conteaza foarte putin pentru ca suntem foarte influentati de ceea ce ne inconjoara.
Astept ziua in care ma alegi, ca nici nu stii ce pierzi.
Alegerile pe care le facem au un impact asupra vietii noastre. Unele ne vor influenta in urmatoarele ore sau zile iar altele vor schimba cursul vietii. Unele ne conduc spre succes iar altele spre esec. Capacitatea noastra de a face alegeri implica drepturi si libertati.In functie de alegerile noastre vom suporta consecintele sau vom beneficia de ele. Daca privesti in urma vei realiza ca te afli aici si acum datorita unor decizii pe care le-ai luat. Deci esti rezultatul alegerilor tale.
Si daca nu am hotarat eu in totalitate. Adica parintii m-au inscris la scoala cand eram mic poate eu nu doream asta, ei mi-au dat lapte poate eu doream numa` ciorba şi şaorma 
. Lasand gluma ideea este ca nu suntem in integime rezultatul propriiloh hotarari. Liber arbitru este relativ daca nu gresec.
Nu te vei putea dezvinovati.Tu alegi daca vrei sa asculti sau nu de Dumnezeu!
De născut, da, ne naştem cât decât liberi. Însă ălea sunt primele momente de liber arbitru.
Apoi, la scurt timp, fie că vrei sau nu, părinţii te botează, sau îţi fac chestii e aparţin de religia lor, fără ca tu să poţi face ceva.
Iar din momentul în care poţi vorbi şi te poţi mişca singur, toată lumea încearcă să-ţi bage în cap idei deja gândite, ca fiind ceva bun la care tu n-ai ce să comentezi.
Învăţat aşa, când ajungi la vârsta la care îţi permiţi să nu mai dai doi bani pe părerile celor din jur şi să faci doar cum te taie pe tine capul, majoritatea aleg însă să trăiască tot fără liber arbitru, pentru că aşa au fost învăţaţi toată viaţa.
Iar cei care-şi permit luxul să facă doar ce vor ei, sunt aspru criticaţi de restul gloatei.
Mai mult sau mai putin, da. Cel putin avem impresia ca avem liberul arbitru.
Nu e clar ca ar exista liber arbitru. Si nici ca n-ar exista. Presupunand ca oamenii ar avea liber arbitru, el nu e absolut, ci e functie de situatia in care te afli. De ex., daca esti Bill Gates poti decide (in anumite limite) cand vrei sa-ti plece avionul sa te duca-n Caraibe.
Nu, pentru ca inca de cand incepi sa intelegi ceva ti se spune despre dumnezeu, asa ca daca esti slab, departarea de el iti face rau, subconstientul de fapt, nu poti sa alegi altceva.
Cei care nu cred in liberul arbitru il au, dar nu au nevoie de el. 
Nu - daca l-am fi avut, poate ar fi trebuit sa inceapa cu a alege daca sa ne nastem sau nu. Apoi ce sex sa avem. Apoi in ce familie sa ne nastem. Apoi continuand cu faptul ca avem doar doua optiuni, si acelea impuse - a trai sau a muri - se pare ca nu exista asa ceva, pentru ca optiunile sunt intotdeauna limitate de ceva-cumva, asa ca acel "arbitru" nu e deloc liber, ci mereu constrans de cate ceva.
Nu l-as numi nici macar asa, nu liber arbitru, ci doar posibilitatea de a alege, uneori - eventual ciorba de vacuta sau de pui, tocana sau sarmale, ca altceva important cam ce alegem? As alege sa merg sa studiez in strainatate - nu pot, nu am banii necesari, nu stiu limba respectiva. As alege sa studiez fizica cuantica - nu pot, nu ma tine capul. As alege sa cant opera - nu pot, nu am voce. Deci cam ce as alege, unde mi-e arbitrul cel liber? Ne place noua sa credem ca noi luam deciziile importante, dar nu-i asa intotdeauna le luam "directionati" catre acea decizie de diversi factori, deseori chiar biologici (gene, pe care le avem sau nu - de criminal, de hot, de geniu), de familie (am fost crescuti bine sau abandonati pe strazi), sau chiar si de locul in care ne nastem/traim. Poti alege unde sa traiesti? Nu alegi, esti constrans de anumite lucruri sa pleci altundeva. Am putea dezbate mult si bine - ceea ce ne place sa numim "liber arbitru" e de fapt doar suma, rezultanta unor constrangeri de diverse tipuri.
Deci "liber arbitru" este asemanator cu "libertatea" caci nici una nici alta nu pot fi indeplinite complet dar este cert ca poate exista captivitate si subjugare cum fericirea este incerta dar tristetea este sigura?
Este conditionat. Parerea mea.
Oare sa fie conditionat si de nivelul de inteligenta, de cultura si de educatie al fiecarei persoane, acest nivel determinand si nivelul aspiratiilor si, implicit, gradul de realizare al aspiratiilor si, implicit, ideea de liber arbitru? Daca avem aspiratii simple, facem alegeri simple si ni se pare ca avem liber arbitru, daca visam prea mult, aspiram prea sus si nu putem atinge/realiza ceea ce vrem ni se pare ca liberul arbitru nu exista? Pentru ca vrem mai mult decat putem si suntem? Pentru ca nu putem alege calea dorita, si suntem fortati-conditionati sa acceptam ceea ce putem avea?
Tind sa cred ca "liber arbitru" nu poate fi generalizat.
Depinde despre ce vorbim. Cand te nasti nu alegi.
Cand esti in vacanta sa zicem, nu te cauta nimeni nu ai vorbit cu nimeni, est ca si singur pe planeta. Tu alegi unde mergi si ce faci dar te limiteaza posibilitatile(ai bani nu ai, poti sa ajungi unde vrei, nu poti) deci, o decizie luata din initiativa proprie dar slab influentata.
Liber arbitru total si asta o vad doar in gandurile si visele pe care le avem si nu ne poate opri si limita cineva din a face asta.
Liber arbitru puternic influentat -cand alegem dar suntem foarte limnitati exact cum ai/ati zis de diferiti factori.
Acceptam ceea ce avem dar asta este o iluzie pentru ca mereu omul viseaza la mai mult (mi se pare normal caci altfel nu am progresa). Este greu sa multumesti un om cu ceea ce are caci mereu se iveste cate un capriciu.
Nu stiu clar ce ne conditioneaza alegerile dar stiu sigur ca nu le alegem dupa bunul plac in totalitate, pe toate.
Credeti ca Dumnezeu v-a dat liberul arbitru nu? Atunci de ce sinuciderea este un pacat, si nu o alegere? De ce sinuciderea este catalogata ca cel mai mare pacat, daca suntem liberi?
Excluzand termenii relativi din intrebare, sinuciderea este o alegere, dar nu una libera - nu este libera pentru ca nu ai multe optiuni decat viata (considerata necorespunzatoare in cazul dat) sau moartea. Daca ai avea si alte optiuni si nu numai pe cele doua poate ca ai alege altceva, nu moartea.
Nu există liber arbitru. Ideea asta a fost inventată pentru a subjuga mai ușor prostimea.
Si cum ne subjuga aceasta idee?
Dacă dispare ideea de liber arbitru, religia și societatea își pierd puterea asupra ta. Cum ar putea funcționa sistemul juridic dacă tu nu ai vreo vină pentru faptele tale? Cum te-ar putea judeca D-zeu pentru același lucru?
În momentul în care ar dispărea ideea de liber arbitru, concluzia logică ar fi că societatea te modelează și e nevoie de o societate mai bună pentru oameni mai buni. Cine crezi că vrea asta? Nu există profit în crearea unei societăți mai bune 
Ar fi haos daca nu am fi raspunzatori pentru ceea ce facem. Regulile au aparut "pentru o lume mai buna" pentru o lume ideala dar uite ca apar si rebelii "ce atatea reguli' (pe buna dreptate caci unele sunt absurde). Cand exista probleme apar regul ca sa nu ne incurcam. Probabil asta este parte din o evolutie. Nu sunt fan al regulilor dar as prefera ca ele existe, sa fie minime.
Profitul obtinut din creearea unei societati mai bune ar face lumea mai usoara. Tindem spre Paradis pe Pamant dar este greu de atins caci paremi-se ca este din ce in ce mai rau.
Liber arbitru este de fapt o subjugare bine mascata de societate. 
Tu spui ca exista dar ar trebui sa avem grija cum il folosim?
Practic suntem total inegali deci
.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
