Am deschis şi eu în trecut acest subiect.
http://www.tpu.ro/......tatea-lui/
Personal, am ajuns la concluzia că normalitatea este doar o noţiune creată de om, o noţiune relativă şi subiectivă şi am putea concide că normalitatea practic nu există, cu atât mai puţin o normalitate universală.
Personal, prefer să merg pe "obişnuit"/"ordinar"/"comun" şi "extraordinar"/"nonconvenţional"/"excepţional"...
Nu vazusem postarea ta!
Normalul tau inseamna anormalul tai si invers!
Atata timp cat se tine seama de o parere e bine! E normal sa fie parereri pro si contra.
Sunt inventii omenesti, concepte, la fel ca orice alt concept. Binele si raul nu sunt cu nimic mai reale decat normalul si anormalul. Morala nu este cu nimic mai absoluta sau mai obiectiva decat normalul-anormalul, sunt la fel de relative si subiective si la fel de inventate.
A arunca normalitatea la gunoi si a pastra moralitatea e o stupiditate si o superficialitate prea prea...
Normalitatea este un concept abstract.
Un eufemism pentru banalitate.
Cum ar fi sa te prezeinti drept un " om normal "? Nu ai nimic interesant de oferit, nimic special? Esti mediocru!
Felul cum definim normalitatea depinde de la loc la loc si de la vreme la vreme. Intr-o societate democrata normal este ceea ce, prin consens general, cetatenii considera a fi normal. Cetatenii dintr-o tara musulmana vad insa ca anormale multe din lucrurile pe care avem noi aici (muzica, filme). Si invers, noi consideram ca anomalii multe lucruri care se petrec la ei (cum trateaza femeile, de exemplu). Dar si consensul asta liber al cetatenilor este uneori discutabil. De exemplu, in Germania nazista nu numai liderii erau impotriva evreilor, ci si omul de pe strada. Chiar daca nu se cunosteau detalii despre solutia finala, cu totii erau de acord ca trebuiau luate niste masuri radicale impotriva lor. Totusi, atitudinea aia nu era normala.
Unii spun că normalitatea e relativă, că e un concept abstract sau că normalitatea e definită de societate în funcție de normele stabilite la timpul respectiv.
Așa cum cu vreo 2-300 de ani în urmă era normal să ai păduchi și erai considerat bolnav și pus în carantină până făceai păduchi, așa acum multe lucruri sunt considerate normale, doar pentru că sunt așa sunt desemnate de o majoritate.
Dar, normalitatea poate fi și una reală, impusă de niște parametrii bine definiți și fără excepții, cum ar fi... este normal ca ziua să aibă 24 de ore, este normal să ai doi ochi și este normal să respiri constant, înțelegi de ce.
Normalitatea există, numai că numai că nu poate fi definită, sau limitată întotdeauna.
De-a lungul istoriei omenirii, societatea a catalogat drept "normal" ceea ce era majoritar. In acelasi timp s-a observat ca "normalul" tine de vremurile in care traim. Acum 500 de ani sclavia era perfect normala, iar in prezent e cea mai grava crima. Deci ceea ce e normal acum, poate fi complet anormal in viitor. E un subiect interesant. De aceea nu am o definitie pentru "normalitate", si nu cred ca poate cineva sa aiba. E ceva mult prea variabil pentru a-i fixa o definitie.
Ca să fi normal trebuie să nu-ţi pese de părerea altora, să faci tu cum crezi că e bine şi corect.
În România este bine dezvoltat bine spiritul de turmă şi multe persoane sunt doar ''copi'' nereuşite şi atât mai mult.
Atata timp cat parerea altora mi se pare corecta, imi pasa de parerea altora.
Spiritul de turma e peste tot.Romanul e tentat sa copie tot.
Te susţin .
In unele cazuri, normalitatea are un reper pentru ca e data de majoritate, majoritatea o voteaza ca "oficiala" si e de acord cu ea.
In alte cazuri, normalitatea si-o face fiecare.
Acolo unde e vorba de propria persoana, propriile credinte sau morala sau acolo unde e vorba de regulile societatii in care traim.
Nu-mi vin exemple in cap acum, scuze.
-Pentru mine, normal este un lucru pe care nu-l consider ca daunator.
-Iar anormal poate constitui un alt lucru pe care mi-e greu sa-l accept, care contravine persoanelor, care cauzeaza gandirii si modului de trai al oamenilor in societate.
Un lucru daunator, intr-un fel, omului si mediului.
Normalitatea este o iluzie subiectiva si relativa fata de individul respectiv.
Normalitatea putem s-o definim ca fiind totalitatea idealurilor, obiceiurilor, legilor morale si modul de actionare al majoritatii populatiei.(daca o descriem obiectiv).
Dar... apare subiectivitatea fiecaruia.
Pentru unii este "normal" sa-si faca tatuaje, pentru altii e normal sa se pastreze virgini pana la nunta, pentru altii e normal sa fi liber, pentru altii nu.
Normalitatea este data de natura prin majoritate. Majoritatea dicteaza normalitatea.
Good question, dar am mai vazut-o postata pe aici.
Uite o chestie interesanta, am vazut mai demult, nu stiu cum, o reclama bizara data la tv unde apareau niste copii de 5 respectiv 6 anisori :-?, cam asa, pozand in niste ipostaze specifice adultilor (+18).Reclama venea asa: o fetita care incerca sa imite un dans la bara iar in dreptul ei, stand pe o canapea, cativa baietasi cu sticlele de bautura langa ei, in timp ce se uitau la cea care presta la bara.
Nu mai tin eu minte exact mesajul acelei reclame, pentru ca nu prea a mai fost difuzata (probabil ca tocmai din cauza continutului), dar cred ca era ceva-n genu' "protejati-i pe cei mici de „realitatea" celor mari", care, acest mesaj, batea la mii de capete.
Sa ne gandim putin totusi, nimic nu mai este cenzurat in ziua de azi, copiii avand si ei acces, intr-o masura destul de ingrijoratoare, la tot felul de lucruri care, in mod NORMAL, acestea ar trebui restrictionate intocmai pentru cei mici.
Sa nu mai spun cate grozavii se-ntampla-n lume la ora actuala:
Trafic cu copii, copii abuzati in toate modurile posibile (furati, violati, luati pentru traficul cu carne vie, pentru experimente, pentru a scoate bani de pe urma lor s.a.m.d.)
http://i.imgur.com/yW4165u.jpg
http://i.imgur.com/lxHZmiw.jpg
http://i.imgur.com/zUKh5Fa.jpg
„The first one is pedophiles in the catholic church, child prostitution in Thailand, child army recruitment in Syria, child organ trafficking, free guns in USA and child obesity."
http://i.imgur.com/1BYPTK9.jpg
Deci da, normalitatea/anormalitatea sint 2 notiuni relative, neexistand decat printr-o comparatie care aici stim ca trebuie sa existe 2 sau mai multe situatii pe care sa le putem compara si ajunge intr-un final la o concluzie.Iar aici vine intrebarea, care situatie este cea „corecta", si care cea „imorala"?(!) /:)
Pentru fiecare om acest cuvant se explica altfel pentru mine sa fii normal inseamna sa nu ai o viata aranjata cum e a mea am un program dezordonat ajung acasa la 2 la 4 sunt sunata sa fiu la 6 la aeroport ca plec prin nu stiu ce tara...normal inseamna sa fii un om echilibrat cu principii si un program in viata.dar m-am obisnuit atat de mult cu viata mea incat pentru mine asta inseamna sa fii norma ..nu as puteaa sa traiesc altfel e ciudat dar am 20 si de 17 am un haos total...
Normalitate e aia independenta de aprecierea noastra, gen un fenomen fizic banal ca atunci cand apa stinge focul.
Anormalitate e atunci cand Vodafone face reclame bune...lalalalala.
Normalul este cel mai des intalnit si vine de la sine.Anormalul este mai extravagant, evident.
A fi normal inseamna sa fii limitat, sa fii la fel ca ceilalti din jur cand vine vorba de obiceiurile, comportamentul si atitudinea oamenilor din aceasta societate.
A fi anormal, nu inseamna neaparat ca ai ceva negativ... Si chiar daca-i asa, poate ca ceilalti din jur te cred anormal (ciudat), deoarece nu te inteleg, sau nu se pun in pielea ta ca sa priveasca altfel lucrurile, altfel decat o fac ei.
Sa fii anormal mai inseamna sa fii si ciudat, adica sa ai cu totul o alta mentalitate (sau ocupari) fata de restul oamenilor 'normali'.