Renunt sa fiu fericit.Chiar daca adevarul doare si ma face nefericit, vreau sa-l stiu.
Aş alege să nu ştiu dar e cam greu. Cei ce ştiu, ştiuţi rămân! Dacă mi-aş putea pune o dorinţă, mi-aş dori să fiu imbecil.
Chiar nu pot. Fericirea o cauti pana incetezi sa respiri, indiferent cine ai fi, indiferent cate multe ai stii. E clar, cu cat stii mai multe cu atat vrei mai mult. Tu nu vrei de fapt fericire. Vrei "aceea" fericire care ti-o vand tie altii.Deci,practic cauti fericirea altuia uitand ca mai presus de fericire este multumirea si impacarea cu sine
Renunt sa fiu fericit. Prefer sa stiu TOT. Nu vreau sa traiesc in minciuna. No way.
Renunt sa stiu. E extrem de greu si de neplacut dar fericirea e mult mai importanta si valoroasa decat a sti. Fericirea se gaseste ''in stropi'' si valoreaza mai mult decat toate lucrurile valoroase dar trecatoare.
Al doilea.este scris in biblie; multa cunostinta aduce si multa suferinta.multa libertate spirituala, pentru cel cunoscator si multa suferinta si intelegere pentru cei necunoscatori, si nestiutori. cel ce alege prima varianta, ramana la stadiul de jos stapanit de spiritul de turma. e fericit fiindca nu este constient de diferenta dintre cele doua cai.ninge ploua vremea e buna.
Am facut aceasta alegere candva, demult si am preferat adevarul...sa renunt la fericire decat sa nu vreau sa stiu! Azi, daca ar mai fi sa trec pe-acolo...as alege la fel!
Din pacate trecutul mi l-am trait alegand sa fiu un om fericit, nu sa stiu. Acum regret fiecare clipa traita si, cu toata siguranta, aleg sa renunt la fericire pentru a stii. Indiferent de consecinte.