Nu ne întreabă nimeni dacă vrem să ne naştem. Nu ne întreabă nimeni dacă vrem să trăim şi nu ne-ntreabă nimeni dacă vrem să murim. Dar dac-ar face-o.tu ce-ai răspunde?

Vreau să trăiesc. Nu contează cât, dar să trăiesc bine.

Da.
Nu.

Singurul raspuns;"Ma scuzi te rog, n-am timp sa raspund, ca-s prea ocupat cu toate trei pe cap".

Oscilez.Sunt instabil, contrar.Cateodata,urmez exemplul lui Mercury din rapsodia sa de geniu,spunandu-mi,asemeni lui "sometimes i wish i've never been born at all".Nu prea pretuiesc viata,nici a mea,nici a celorlalti,in general.E un interval de timp infim,pe care il pretuim prea mult,fiind tot ce avem, dar cred ca vine momentul sa ne intrebam: Este cu adevarat viata tot ce avem, sau intervin suplimente care nici nu ne trec in minte? Viata mea, a ta, a 7 miliarde e infima,capata pret,in ochii catorva,in special,in ochii celui ce-o traieste,dar fata de ceea ce Negura Bunget numeste "varstele pamantului" e un mizilic,demn de luat in deradere.

Totusi, o alta latura a mea stie si incearca sa combata o alta, spunandu-mi constant ca viata reprezinta singura sanse de materializare concreta, ca dupa ne facem tarana, si revenim intr-un ciclu ce ne transforma inevitabil in humus.

Fiecare parte vrea ceva.Si nu cred ca sunt active doar in cazul meu.Fiecare le are mai mult sau mai putina, una fiind un kamikaze lipsit de "suflet" ce nu prea pretuieste nimic, cealalta fiind un boem incurabil, ce picteaza viata ca o lady fascinanta, ce nu trebuie lasata singura si trebuie stimulata fara oprire.E greu sa te hotarasti.

Nu as vrea sa ma nasc, asta as raspunde.
Atunci celelalte intrebari nu au raspuns.

Buna! pai nici mama nu a intrebat daca vrea sa se nasca si totusi exista, la randul ei, a dat 3 nasteri, eu la randul meu am dat 2 nasteri...si cam atat, ai mei copii nu vor sa auda pentru moment de copilasi, vor cariera, etc...deci pentru tineret da e buna intrebarea ta, acum se face totul calculat..atat timp cat au avut si au strictul necesar in viata, nu vad de ce ar regreta ca au venit pe lume, si nici eu nu regret nimic.
O zi buna si frumoasa sa ai!

N-aș fi vrut să mă fi născut, dar din moment ce sunt aici. vreau să trăiesc și să nu mor, deocamdată.

Marea intrebare :"De ce?!". Oare asa ne e sortit? Dar oare exista aceasta soarta? Multe intrebari fara raspuns, multe raspunsuri necunoscute...As raspunde simplu : Not in this life!

Noi suntem obisnuiti ca altcineva sa aleaga pentru noi.Le-as vrea pe toate deoarece oriunde unde voi pleca sau unde voi fi cu siguranta voi sti sa fiu fericita.

E absurd, absurd rău.
Noi oamenii... avem momente.Am zile când pur şi simplu vreau să dispar de pe faţa pământului,iar altele în care colcăie hormonii în mine şi ajung să spun "Ha,ha.Ce frumoasă e viaţa. Miracole, miracole peste tot.:o)"
Sincer, dacă o să mă stresez cu întrebări de genu', chiar o să înnebunesc...şi tu la fel, filozoafo.

De ce sa ne impotrivim? Oricum nu avem alta sansa. Vrem sau nu, trebuie sa acceptam totul asa cum este.Nu te poate intreba cineva daca vrei sa te nasti pentru ca deja existi.Viata trebuie traita, cu bune si rele.

Daca ma intreaba? nu i-as da un raspuns pentru ca pot sa-l schimb pe parcurs, insa cum nu ai nici un drept in a alege nici cei din jurul tau nu ar trebui sa iti impuna sau sa te contrazica daca vrei sa nu mai existi, totusi un caz de gen e greu si necesita o stare extrema

Da vreau sa ma nasc ar fi frumos sa fiu o cantareata sa am bani si sa imi traiesc viata, vreau sa traiesc, daca as fii vedeta as face tot posibilul sa ajut oamenii saraci si sa protejez animalele.

N-as raspunde. Am altele pe cap.

Ciclul vietii, nimic nu se pierde nimic nu se consuma, totul se transforma.

Nu exista creator.
Viata este ceva unic.

Chiar. Ai citit invitatia asta ciudata?

http://www.tpu.ro/......si-ce-fel/

Cine naiba ar vrea sa moara la cerere sau pentru ca te intreaba un dement? Cine nu-si pretuieste viata atunci sa moara, caci si-ar face un bine si lui si noua! Bineinteles ca pot fi oameni foarte suferinzi sau altii care considera ca si-au incheiat socotelile la o varsta avansata, care ar putea raspunde oricand cu DA, si pana si acestia ar trebui sa mai stea pe ganduri, insa presupun ca e vorba de oameni care inca isi traiesc viata cat pot ei de sanatosi, fericiti. Altfel spus: Nu mor caii cand vor cainii!

Vreau sa m-a nasc, vreau sa traiesc, nu vreau sa mor.

Daca tear intreba daca vrem sa ne nastem nici n-am fi in stare sa ne dam seama ce am auzit. Intrebarea asta e de fapt o stare emotionala

Sincer eu nu vreau a ma fi nascut.

Ca să te întrebe cineva dacă vrei să exişti, în mod inevitabil va trebui să exişti, pentru că nu îi poţi cere nimicului să aleagă. Iar odată ce ai existat, şi fiind om (adică prin natură curios), crezi că ai alege să redevii nimic?