O definiție a speranței este : o așteptare favorabilă și plină de încredere. Ce definiție dați voi speranței?

Este cam ceea ce simte o găină când i se spune "Curaj, găină, că te tai!".

O dorinta a carei împlinire e posibila in viziunea persoanei care o are.

Speranța este încrederea că orice s-ar întâmpla în viitor pot să-i fac față.

Speranta este doar o iluzie.

Speranța este un sentiment sau o atitudine pozitivă în care se crede că viitorul va fi bun și că există posibilitatea de a atinge obiectivele dorite sau de a rezolva problemele. Speranța poate fi privită ca un sentiment care ne dă puterea de a face față dificultăților și de a lupta pentru a realiza scopurile noastre. Speranța poate fi un factor important în procesul de vindecare, de exemplu, o persoană care se confruntă cu o boală sau o problemă de sănătate poate găsi speranța în tratamente sau în posibilitatea de a-și îmbunătăți calitatea vieții.

Speranța este specifică ființei omenești. Într-adevăr, ea constituie o „necesitate psihologică", indispensabilă vieții și echilibrului său interior. Nădejdea este un semn al dorinței omului de a ajunge o ființă împlinită. A nu mai nădăjdui ar echivala fie cu moartea, fie cu atingerea perfecțiunii. Speranța ne consolează și ne îndepărtează temerile (și aceasta independent de realismul obiectului sperat). Biblia numește „nădejdi înșelătoare" speranțele pe care și le pun oamenii în lucruri inexistente sau trecătoare.

În Vechiul Testament, fundamentul nădejdii poporului lui Dumnezeu era legământul Domnului și promisiunile Lui, ceea ce însemna, în mod concret: pământul făgăduinței, prosperitatea, păstrarea ființei naționale (sau întoarcerea în țara strămoșilor, în cazul ducerii poporului în robie), precum și arătarea lui Dumnezeu în slavă, venirea Mesiei, noul legământ, convertirea Neamurilor, pacea universală realizată prin instaurarea împărăției lui Dumnezeu.

În Noul Testament, speranța credinciosului se bizuie pe Domnul Isus Cristos. Ea vizează îndeosebi bunurile spirituale, invizibile și viitoare (ceea ce se vede, nu se mai poate nădăjdui: Rom. 8:24-25). A doua venire a lui Cristos (Tit 2:13), descoperirea Lui (I Cor. 1:7), întemeierea împărăției Sale (Fil. 3:20; Evr. 9:28; Iuda 21), eveniment ale cărui rezultate vor fi: învierea morților (F.A. 23:6; F.A. 24:15), transformarea credinciosului (I Cor. 15:50-53), „descoperirea fiilor lui Dumnezeu" (Rom. 8:19), răscumpărarea trupurilor noastre (Rom. 8:23), viața veșnică (Tit 1:2; Tit 3:7) în prezența lui Cristos (Fil. 3:12), bunurile viitoare (Gal. 5:5), gloria eternă (II Cor. 3:11-12), victoria finală (Evr. 10:13), judecata de apoi (Evr. 10:27), cerurile noi și pământul cel nou unde va locui neprihănirea (II Pet. 3:13)
https://ebiblia.ro/app/index.html?

Încredere în rezultatul favorabil al unei acțiuni; nădejde
https://www.qdictionar.com/definitie-dex/speranta.php

As zice ceva sinonim cu incredere, credinta:
https://www.esinonime.com/sinonim/speranta.php

Speranța este o emoție complexă care se referă la așteptarea unui rezultat pozitiv într-o situație incertă sau dificilă. Este un sentiment de optimism sau încredere în viitor, care ne poate ajuta să depășim problemele actuale și să ne concentrăm pe obiectivele noastre. Speranța poate fi un factor motivațional puternic, care ne poate ajuta să rămânem persistente în fața obstacolelor și să găsim soluții la problemele noastre. Este un sentiment care poate fi cultivat prin practicarea optimismului, a gratitudinii si a conectării cu ceilalți.