Presupun ca pui aceasta intrebare bazandu-te pe faptul ca multi oameni inteligenti prefera ratiunea in locul a tot ce este irational, ca si speranta.
O persoana dotata din punct de vedere intelectual este ori o persoana care s-a nascut asa, si este norocoasa, ori o persoana care a trecut prin multe, care a studiat mult, si a muncit enorm ca sa aiba intelectul pe care il poseda.
Indiferent la care din ei te referi, ambii au speranta. Indiferent cat de rationala este o persoana, apare un moment in viata, in care tot ce poti face, este sa speri.
Si chiar daca sunt inteligenti, speranta face parte din instinctul uman.
Cand speri, astepti si vrei sa se intampla ceva ce-ti face tie bine, sau care te bucura, indiferent daca poti sau nu sa intervii in aparitia acelei actiuni.
Si cand iti faci mancare, speri ca o sa iasa bine, si cand iti faci tema la o materie speri ca o sa fie corecta, si cand spui unei fete "te iubesc" o faci sperand ca si ea te iubeste.
Actiunile mecanice, lucrurile de care nu iti pasa, sau lucrurile facute in mod inconstient, sunt lipsite de speranta.
Daca nu-ti pasa ca ceva sa se realizeze, nu ai cum sa speri ca acel lucru se va realiza sau nu.
Cand te duci la baie sa iti faci nevoile, nu speri nimic, pur si simplu o faci, pentru ca e instinctiv, si la fel si cu mancatul, daca mananci, nu speri ca o sa-ti treaca foamea, si o faci pentru ca iti trece.
Iar la lucrurile inconstiente, cand stranuti, nu speri nimic, nici cand clipesti, nici cand respiri, pur si simplu o faci, si de multe ori nu esti constient ca realizezi anume actiuni, dar totusi o faci, fara speranta.
Raspunsul este ca oricine are speranta, cel putin orice om, pentru ca a avea speranta inseamna a avea ratiune, chiar daca speranta este in acelasi timp ceva rational.
Deci da, fiecare om, fie ca este totat din punct de vedere intelectua, fie ca nu sunt, toti au speranta.
Nu, nu cred.
Dar ţi-ai permis să presupui că toţi oamenii inteligenţi ar putea fi hopeless, lipsiţi complet de vise, imaginaţie şi optimism, de aşteptări şi mi-ar plăcea să înţeleg cum ai ajuns să faci această legătură.
Sau poate ai confundat "speranţa" cu "credinţa religioasă / superstiţiile". Atunci da, lucrurile încep să prindă sens.
Nu prea cred.
Mă consider o persoană mediocră din punct de vedere intelectual, și chiar și așa, nu am speranță că viitorul va fi altfel deoarece raținea-mi spune că e practic imposibil ca lururile să se schimbe.
Că-mi doresc ca lucrurile să stea altfel e una, dar speranță... nah, nu cred.
Baftă!
Speranta la ce? Ca vor lua bacul fara probleme? Probabil ca da, dar au si ei problemele si suspiciunile lor.
Noname,nu m-am gandit la credintele religioase. Citeam legedele Olimpului, dupa care mi-a sarit in ochi cutia Pandorei, de unde facea parte si speranta. Si uite asa, am inceput sa ma gandesc la crva.
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: