Adevarat. Dar nu poti fi sigur! De exemplu axiomele lui Euclid... o parte din ele nu sunt consistente in apceptiunea geometriilor noneucidiene. Aici se aplica dubiul cartezian. Daca nu poti dovedii ceva nu poti fi sigur de acel lucru. Poti sa testezi empiric dar la randul lui empiricul nu poate fi demonstrat. Nu stii daca ceea ce vezi tu e chiar real: daca vezi pe perete o umbra cu forma de dreptunghi poti presupune ca ea provine de la un paralelipiped dar ea poate fi proiectia unui cilindru. De unde stii tu ca la creierul tau nu sunt conectate generatoare de impulsuri electrice programate in asa fel incat sa ti creeze iluzia vietii acesteia? Daca eu doar visez ceea ce se intampla acum iar tu esti doar o parte a subconstientului meu care vrea sa gaseasca o certitudine? Dubiu.
Daca tu crezi in empiric, adica in simturile tale, tu crezi si presupui adevarat.
Daca tu crezi in fizica, adica in interpretarea matematica a realitatii, tu crezi si o presupui adevarata.
Daca eu cred in ceea ce am spus eu cred si presupun adevarat.
Prefixe negative. Acelasi sens, constructie lingvistica (si probabil si origine) diferita. Neeuclidiana suna putin ciudat de la dublu "e" iar varianta cu "non-" e mai international folosita: http://en.wikipedia.org/wiki/Non-Euclidean_geometry
chiftelutacrocanta întreabă:
Inferno întreabă: