Oare sunt ateii indreptatiti sa nu creada in divin, tot vad pe aici discutii pe subiecte religioase intre credinciosi si necredinciosi care nu fac decat sa o tina pe a lor ca asa este cum spun eu, insa omitem sa specificam daca suntem noi in masura sa judecam daca o persoana are dreptul sa aiba o opinie diferita de a noastra chiar daca ne place sau nu. ce ziceti?

Oare credinciosi sunt indreptatiti sa nu creada in evolutie? Si nu am inteles de ce o persoana nu are dreptul sa aiba o opinie diferita de a voastra si cine sunteti voi? Stii ce zic, ca am dreptul sa nu fiu de acord cu nimeni. OK? Abia ne-am castigat dreptul la libera opinie si veniti voi care nu stiu cine sunteti si trebuie musai sa zic ca voi ca sunteti cine? Si fii mai explicit ce vrei, ca toata intrebarea asta pute a doctrina religioasa medievala si comunism care vrea sa nu am dreptul la pareri personale, fratioare pe ce lume traiesti? Asta este cea mai proasta intrebare la care am raspuns pe TPU.

Cand l-a facut pe om, Dumnezeu l-a inzestrat cu liberul arbitru, adica cu libertatea de a alege.Asa incat, daca eu am ales sa cred, nu contest nimanui dreptul de a alege sa nu creada. N-ar trebui sa ne sfadim intr-una ci sa ne respectam reciproc alegerile care nu sunt produsul, in acest caz, al inteligentei ci al credintei sau al lipsei de credinta.Niciun ateu n-ar trebui sa-l categorisesca drept stupid pe cel ce crede si invers.Toata zarva asta este inutila dar invrajbitoare.Numai ganduri bune tuturor!

Nu inteleg ce vrei sa spui.Adica sa nu ii lasam pe altii sa aiba o alta parere? Noi nu judecam, asta e drept dat de Constitutie.Fiecare isi alege ce haine sa poarte, ce credinta sa aiba, ce scoala sa invete, ce mancare sa manance etc.Nu e normal sa ii condamnam doar pentru ca nu cred in Dumnezeu insa cand intervine rautatea si ironia este necesar, normal sa aducem argumente, sa ne contrazicem, sa ne atentionam, sa ne spunem parerea despre vorbele lui, asta nu inseamna ca il condamn pentru ca nu crede.Eu cred in Dumnezeu dar nu oblig pe nimeni sa creada, fiecare sa se decida singur, sa se lumineze.

Daca nu era ateismul, am fi fost mult inapoiati. Capetele mari indoctrinate, ar fi facut legea, dupa mintile lor indoctrinate si bolnave(probabil ca pe vremea inchizitiei), dupa cum inteleg ei Biblia si realitatea.
Pe vremea lui Ceausescu erau familii care nu aveau televizor, deoarece considerau ca este dracul in el. Bineinteles aceste familii erau imbirligate de alte capete indoctrinate, si nu puteau vedea adevarul, deoarece gradul de indoctrinare, le-a spalat scepticismul din creiere.
Respect opiniile si credinta fiecaruia, dar nu sunt de acord cu fundamentalistii religiosi care, sunt iesiti din realitate si care si-au format prin credinta lor, o minte bolnava.
Sa ne fereasca "Dumnezeu" de o lume formata doar din indoctrinati religiosi sau chiar si din credinciosi!

Cata vreme nici ateii, nici teistii nu incalca nicio lege prin convingerile si opiniile lor, nu vad de ce n-ar incapea unii de altii. In fond, pana si Constitutia (cat om mai avea-o si pe-asta) garanteaza dreptul fiecaruia de a alege o religie, sau alta religie, sau nicio religie.
Nu pricep de ce trebuie sa ne legam atata la cap fara sa ne doara.

Si tu esti indreptatit sa pui o astfel de intrebare, dar nu-i vad rostul. Cum precum, nu vad rostul sa te certi pe-un spatiu virtual asupra religiei. Daca nu te rogi niciodata cu omul respectiv, daca n-ai stat cu el niciodata la o cafea sau ceai cald, ce rost are sa-i schimbi tu conceptia daca exista sau nu Dumnezeu? La ce folos? Unde-i logica? Pentru ce atat stres?
Sunt credincios. Am prieteni atei, cu care ma inteleg foarte bine. Cand mai vine vorba de religie, ei mai fac glume dar nu ma supar. Ii vad cu aceiasi ochi, eu am convingerile mele, ei pe-ale lor si mi se pare si normal. Si sunt constient de faptul ca orice discutie n-ar ajunge la un numitor comun. Eu, daca cred in Dumnezeu, vreau sa fiu lasat asa. De asemenea, daca cel de langa mine nu crede, e problema lui, nu incerc sa influentez cu nimic, fiecare are optiunea lui. Nu inteleg ce-i atata balci, si aici vorbesc de ambele tabere.
Crede sau nu pentru tine si atat. Credinta se poarta in suflet, nu etaland-o pe Internet unor necunoscuti si certandu-te cu ei.

Treaba e mai simpla decat pare.Fiecare crede ca parerea lui e cea buna, cea adevarata. Dar daca lui X nu ii place ce a scris Y sau nu ii place de Y in general nu mai sta sa contraargumenteze civilizat ci direct:stupid.Si isi indeamna toti prietenii sa dea stupid
Parca ar fi gradinita, grupa pregatitoare
Toleranta am inteles ca nu exista dar ceva bun-simt ratacit prin traista ar cam trebui sa fie
Formuleaza ideea ta cat mai clar, precis si nu te astepta sa fie de acord nimeni cu tine. Oricum nu vor fii
Iar in legatura cu subiectul asta, deja capata dimenisiuni seismice Mult zgomot pentru nimic

Nu suntem noi in masura sa judecam daca o persoana are dreptul sa aiba o opinie diferita? De unde ai scornit-o pe asta? Scuze, eu consider ca am dreptul sa judec acest lucru si ca e de la sine inteles ca fiecare are dreptul la o opinie proprie.

Pe tine cine te-a indreptatit si cum? Credinta in Dumnezeu tu ai capatat-o pe parcurs fie impusa de parinti fie din convingere. De ce ai avea tu dreptul sa judeci ce are altul in minte si sa-i impui sa creada si sa faca la fel ca tine? Ce treaba am eu cu opinia si credinta vecinului si sa-l judec?

Iti voi da un exempu mai "pamantesc": daca eu tin cu echipa de fotbal "X" pe care nu o cunoaste nimeni asta nu inseamna ca sunt "anormala" sau mai stiu eu ce, nefiint fan al celei mai cunoscute echipe din lume. toti tindem sa urmam "turma" pentru ca este mai usor, frumos, etc dar este imposibil ca toate persoanele sa gandeasca la fel. dac nu ar exista libertatea de exprimare nu ar mai avea farmec viata de zi cu zi, totular fi armonie si am trai fericiti pana la adanci batraneti. (asta mi-a placut ) mai pe scurt : totul ar fi monotonie si viata nu si-ar mai avea rostul.

Ce sa zic parinte, tu cu ale tale eu cu ale mele...

Nu suntem in masura sa judecam opiniile altora. Dar cei care deschid un asemenea subiect, nu cred ca o fac ca sa ii judece pe altii, ci ca sa afle diferite opinii si argumente pentru acestea.
Cei care incep sa se certe din chestiile astea, sunt fanatici ingusti la minte. De obicei sunt credinciosii care nu pot accepta ca cineva sa conteste existenta divinitatii lor. Ca babele alea care tuna si fulgera daca dau peste un necredincios si fac slujbe de dezlegare daca le intra in casa.
Si exista o mare sansa ca dupa ce postez acest raspuns sa apara 'babele' sa se ia la harta.

@Izza, daca taceai, filozof ramaneai. Asa, mi-ai confirmat intr-o oarecare masura cele scrise.
PS. Se scrie 'cornculapte' nu 'cornUculapte'.
Toate cele bune si Dumnezeu sa te binecuvanteze.

Fiecare are dreptul sa creada in ce, sau in cine vrea.Nu putem impune limite, nimeni nu e obligat sa aiba o anume credinta.

Cum poti crede in ceva ce nu vezi?

Si de ce n-ar avea dreptul sa aiba alta opinie? Ce-ti da tie dreptul sa ai o opinie si altuia nu?

Eu zic ca sa vorbim de drepturi si autorizatii (ca pana la urma asta inseamna a fi indreptatit ) este deplasat, abuziv si restrictiv cand este vorba de credinta personala si convictia intima. Astept intrebari de genul "Credinta poate fi personala?" "Avem dreptul sa lasam pe cineva sa creada in ceva sub pretext ca este un punct de vedere subiectiv?" "Credinta si cunoasterea au aceeasi valoare?"... Si nu in ultimul rand "Este riscant sa nu crezi in divin?"

Zic ca ai probleme grave, grave in exprimare si-n judecata.

Daca ai sti pe ce lume traiesti ai vedea ca intrebarea ta este o ineptie.
Esti normal/a?

" daca o persoana are dreptul sa aiba o opinie diferita de a noastra"
Aceste cuvinte " ne doare "! si sint postate de blairwitch2010.
Credeti ca este normal sa intrebe asa ceva " de dreptul la opinie "?
Deci cel cu " stupid " mai are si el de invatat despre drepturi in societatea moderna...

@cornuculapte, cata diplomatie pe tine, sa te fereasca Cel Sfant!