Originea omului
Odată, o maimuţă din neamul Anecdotic,
Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic,
A zis: Atenţiune! Sunt foarte afectată!
Tot circulă o vorbă, deloc adevărată
Că omul ar descinde din buna noastră rasă.
Ba chiar ideea asta îmi pare odioasă!
Şi, zău, savantul Darwin, tot neamul ni-l jigneşte
Când spune cum că omul cu noi se înrudeşte!
Aţi pomenit vreodată divorţuri printre noi?
Copii lăsaţi pe drumuri sau arme de război?
Am inventat, noi, cipuri şi alte drăcării?
Insemne sataniste, otrăvuri, şmecherii?
Văzut-aţi pe vreunul, retras în jungla deasă,
Ca să scornească arma distrugerii în masă?
Tot ce lăsăm în urmă, când mai sărbătorim,
E biodegradabil. Natura o-ngrijim.
Iar omul otrăveşte, în fiecare zi,
Păduri, câmpii, şi ape, şi zările-azurii...
N-avem starlete porno sau dive-travestiţi,
Şi, orişice s-ar zice, nu suntem troglodiţi!
Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintali,
Drogaţi, lacomi de sânge sau homosexuali,
Escroci, bandiţi, gherile sau vreo tutungerie?
În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie!
Noi n-avem mafii crude în stirpea noastră-aleasă,
Nici terorişti, nici dogme, nici luptele de clasă.
Cât am bătut eu jungla, scuzaţi, n-am observat
În obştea maimuţească vreun cocotier privat,
Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame
Sau omorâţi, în pântec, de aşa-zise mame.
Urmând calea cea bună şi, evident, corectă,
Adolescenţii noştri părinţii şi-i respectă.
În ierarhia noastră, cum e firesc şi drept,
Devine şef acela viteaz, agil, deştept,
Capabil viaţa obştei s-o ţină, s-o păzească,
De rele şi primejdii turma să şi-o ferească.
Adesea şeful nostru îşi riscă mândra blană,
Ca turmei să-i găsească loc de dormit şi hrană.
Pe când, priviţi!, la oameni, ferească Domnul sfânt!
Şefi sunt cei fără suflet şi fără de cuvânt,
Corupţi, vicleni, jigodii, cu gura cât mai mare,
Nebuni după putere şi după bunăstare!
De turma lor n-au grijă nici cât un bob de mei,
Contează doar averea şi înmulţirea ei.
Nu veţi vedea vreodată, cât soarele şi luna,
O minte de maimuţă dospind în ea minciuna.
La om, tot ce înseamnă minciună, intrigi, ură
Sunt legi de referinţă, a doua lui natură.
Chiar dac-aş fi silită de vreun laborator,
N-aş deveni vreun Iuda ori vreun informator.
Şi iată înc-un lucru din lumea mea, frumos:
La noi nu se întâmplă război religios,
Nici sfinte inchiziţii, nici libertăţi în lanţuri,
Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri,
Nici ordine mondială, şi nici naţionalism,
Şi nici vreo îndoială ce-aduce-a ateism.
E-adevărat că omul, acest biped gunoi,
Arată ca maimuţa, dar n-a descins din noi!
Mai credeti in teoria lui Darwin? 
Cer scuze ca s-a postat raspunsul de 6 ori, insa nu a fost vizibil de la inceput, asa ca am repetat expedierea pana mi-a si aparut textul poeziei, pe care am compus-o cu gandul ca, este loc de mai bine si ca mesajul poate fi optimist doar daca vom "invata" ca, traiul pe TERRA poate fi benefic doar daca fiecare "individ" in parte respecta cu strictete importantele precepte de viata.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Foarte frumos. Orice a scris asta a facut-o foarte bine ironizand toate defectele umane, tot murdarul din sufletul nostru care ne propulseaza chiar mai jos decat ragul de maimute.
Dar.trecand peste acest aspect ( app nu cred in teoria lui Darwin, cu maimutele, cred in teroria evolutionistá de la inceputurile timpului ) chiar daca ar fost asa, maimuta care si-a abandonat neamul incercand sa-si creeze propria rasá, propria familie.ar trebui sa fie consideratá un revolutionar, un deschizator de drumuri. un evolutionist.
Spre toate descoperirile importante se paseste pe drumuri noi, nebatatorite.Si acea maimutá este ...OMUL.
Partile negative fac din el specia nouá, care intr-un final a ajuns sa-si domine rasa de unde a plecat.
Maimuta din poveste este invidioasa
Răspunde
Frumoasa poezie si plina de morala,
O fabula ce are sclipiri de amareala,
Ca omul pare a fi, un maimutoi parlit,
Cu doruri si metehne de mare troglodit.
Ii dau dreptate celui maimutoi,
Ca ne condamna rasa culeasa din noroi,
Dar dragilor, maimuta este acum geloasa,
Ca este comparata cu rasa omeneasca.
Nu sutem noi lideri in comportament,
Dar sigur ca avem scapari pentru moment,
Ce trec si se indreapta spre Pronia Cereasca,
Ca sa gaseasca sprijin in rasa omeneasca.
Eu cred ca Darwin s-a ratacit putin,
Crezand ca omul vine din senin,
Pica din pomul cunoasterii si vrea,
S-aduca "lumea buna", pe planeta mea.
"Omul maimuta" cand s-a inventat,
Cu totii au sperat ca e brevatat,
S-aduca-n lume frumusetea,
Dar ne-am trezit doar cu tristetea,
C-a poluat pamantul nostru sfant,
(Ce pentru noi e trainic legamant)
Cu "maimutoi".lipsiti de indrazneala,
Si ne-am trezit ca-i mare pricopseala,
Sa crezi, sa stii ca vrei sa depasesti,
Un stadiu de "maimuta", inscrisa in povesti.
Avem Planeta noastra, minunata,
Dar e "pacat" ca este "populata",
Cu oameni ce-ncalca statutul omenesc,
Iar maimutele, usor il depasesc.
Sunt sigura ca omul din stele a cazut,
Ca a avut cu el, Statutul de-nceput,
Dar el l-a ratacit , in negura de vremi,
Si de-i zici "maimuta", ii pare ca il chemi.
Maimute suparate si maimutoi de rand,
Cer, cu ardoare, omului un gand,
Ce va aduce-n lume bucuria
Si va preamari marinimia.
De te-ai gandit ca esti un "dedicat",
Incepi sa lupti ca un "apucat",
S-aduci in lume omenia
Sa cureti toata murdaria,
Sa treci din nou, de faza de-nceput,
Sa ajungi un "OM", asa cum ai fost conceput,
Maimutele sa te-ndrageasca,
Sa fii, din nou, mandria stramoseasca.
Omule, de crezi ca poti, sa te ridici putin,
S-aduci in lume pace si senin,
Te sprijin eu, umilul "trecator",
Ca sa devii cumva "nemuritor".
Frumoasa poezie si plina de morala,
O fabula ce are sclipiri de amareala,
Ca omul pare a fi, un maimutoi parlit,
Cu doruri si metehne de mare troglodit.
Ii dau dreptate celui maimutoi,
Ca ne condamna rasa culeasa din noroi,
Dar dragilor, maimuta este acum geloasa,
Ca este comparata cu rasa omeneasca.
Nu sutem noi lideri in comportament,
Dar sigur ca avem scapari pentru moment,
Ce trec si se indreapta spre Pronia Cereasca,
Ca sa gaseasca sprijin in rasa omeneasca.
Eu cred ca Darwin s-a ratacit putin,
Crezand ca omul vine din senin,
Pica din pomul cunoasterii si vrea,
S-aduca "lumea buna", pe planeta mea.
"Omul maimuta" cand s-a inventat,
Cu totii au sperat ca e brevatat,
S-aduca-n lume frumusetea,
Dar ne-am trezit doar cu tristetea,
C-a poluat pamantul nostru sfant,
(Ce pentru noi e trainic legamant)
Cu "maimutoi".lipsiti de indrazneala,
Si ne-am trezit ca-i mare pricopseala,
Sa crezi, sa stii ca vrei sa depasesti,
Un stadiu de "maimuta", inscrisa in povesti.
Avem Planeta noastra, minunata,
Dar e "pacat" ca este "populata",
Cu oameni ce-ncalca statutul omenesc,
Iar maimutele, usor il depasesc.
Sunt sigura ca omul din stele a cazut,
Ca a avut cu el, Statutul de-nceput,
Dar el l-a ratacit , in negura de vremi,
Si de-i zici "maimuta", ii pare ca il chemi.
Maimute suparate si maimutoi de rand,
Cer, cu ardoare, omului un gand,
Ce va aduce-n lume bucuria
Si va preamari marinimia.
De te-ai gandit ca esti un "dedicat",
Incepi sa lupti ca un "apucat",
S-aduci in lume omenia
Sa cureti toata murdaria,
Sa treci din nou, de faza de-nceput,
Sa ajungi un "OM", asa cum ai fost conceput,
Maimutele sa te-ndrageasca,
Sa fii, din nou, mandria stramoseasca.
Omule, de crezi ca poti, sa te ridici putin,
S-aduci in lume pace si senin,
Te sprijin eu, umilul "trecator",
Ca sa devii cumva "nemuritor".
Frumoasa poezie si plina de morala,
O fabula ce are sclipiri de amareala,
Ca omul pare a fi, un maimutoi parlit,
Cu doruri si metehne de mare troglodit.
Ii dau dreptate celui maimutoi,
Ca ne condamna rasa culeasa din noroi,
Dar dragilor, maimuta este acum geloasa,
Ca este comparata cu rasa omeneasca.
Nu sutem noi lideri in comportament,
Dar sigur ca avem scapari pentru moment,
Ce trec si se indreapta spre Pronia Cereasca,
Ca sa gaseasca sprijin in rasa omeneasca.
Eu cred ca Darwin s-a ratacit putin,
Crezand ca omul vine din senin,
Pica din pomul cunoasterii si vrea,
S-aduca "lumea buna", pe planeta mea.
"Omul maimuta" cand s-a inventat,
Cu totii au sperat ca e brevatat,
S-aduca-n lume frumusetea,
Dar ne-am trezit doar cu tristetea,
C-a poluat pamantul nostru sfant,
(Ce pentru noi e trainic legamant)
Cu "maimutoi".lipsiti de indrazneala,
Si ne-am trezit ca-i mare pricopseala,
Sa crezi, sa stii ca vrei sa depasesti,
Un stadiu de "maimuta", inscrisa in povesti.
Avem Planeta noastra, minunata,
Dar e "pacat" ca este "populata",
Cu oameni ce-ncalca statutul omenesc,
Iar maimutele, usor il depasesc.
Sunt sigura ca omul din stele a cazut,
Ca a avut cu el, Statutul de-nceput,
Dar el l-a ratacit , in negura de vremi,
Si de-i zici "maimuta", ii pare ca il chemi.
Maimute suparate si maimutoi de rand,
Cer, cu ardoare, omului un gand,
Ce va aduce-n lume bucuria
Si va preamari marinimia.
De te-ai gandit ca esti un "dedicat",
Incepi sa lupti ca un "apucat",
S-aduci in lume omenia
Sa cureti toata murdaria,
Sa treci din nou, de faza de-nceput,
Sa ajungi un "OM", asa cum ai fost conceput,
Maimutele sa te-ndrageasca,
Sa fii, din nou, mandria stramoseasca.
Omule, de crezi ca poti, sa te ridici putin,
S-aduci in lume pace si senin,
Te sprijin eu, umilul "trecator",
Ca sa devii cumva "nemuritor".
Frumoasa poezie si plina de morala,
O fabula ce are sclipiri de amareala,
Ca omul pare a fi, un maimutoi parlit,
Cu doruri si metehne de mare troglodit.
Ii dau dreptate celui maimutoi,
Ca ne condamna rasa culeasa din noroi,
Dar dragilor, maimuta este acum geloasa,
Ca este comparata cu rasa omeneasca.
Nu sutem noi lideri in comportament,
Dar sigur ca avem scapari pentru moment,
Ce trec si se indreapta spre Pronia Cereasca,
Ca sa gaseasca sprijin in rasa omeneasca.
Eu cred ca Darwin s-a ratacit putin,
Crezand ca omul vine din senin,
Pica din pomul cunoasterii si vrea,
S-aduca "lumea buna", pe planeta mea.
"Omul maimuta" cand s-a inventat,
Cu totii au sperat ca e brevatat,
S-aduca-n lume frumusetea,
Dar ne-am trezit doar cu tristetea,
C-a poluat pamantul nostru sfant,
(Ce pentru noi e trainic legamant)
Cu "maimutoi".lipsiti de indrazneala,
Si ne-am trezit ca-i mare pricopseala,
Sa crezi, sa stii ca vrei sa depasesti,
Un stadiu de "maimuta", inscrisa in povesti.
Avem Planeta noastra, minunata,
Dar e "pacat" ca este "populata",
Cu oameni ce-ncalca statutul omenesc,
Iar maimutele, usor il depasesc.
Sunt sigura ca omul din stele a cazut,
Ca a avut cu el, Statutul de-nceput,
Dar el l-a ratacit , in negura de vremi,
Si de-i zici "maimuta", ii pare ca il chemi.
Maimute suparate si maimutoi de rand,
Cer, cu ardoare, omului un gand,
Ce va aduce-n lume bucuria
Si va preamari marinimia.
De te-ai gandit ca esti un "dedicat",
Incepi sa lupti ca un "apucat",
S-aduci in lume omenia
Sa cureti toata murdaria,
Sa treci din nou, de faza de-nceput,
Sa ajungi un "OM", asa cum ai fost conceput,
Maimutele sa te-ndrageasca,
Sa fii, din nou, mandria stramoseasca.
Omule, de crezi ca poti, sa te ridici putin,
S-aduci in lume pace si senin,
Te sprijin eu, umilul "trecator",
Ca sa devii cumva "nemuritor".
Frumoasa poezie si plina de morala,
O fabula ce are sclipiri de amareala,
Ca omul pare a fi, un maimutoi parlit,
Cu doruri si metehne de mare troglodit.
Ii dau dreptate celui maimutoi,
Ca ne condamna rasa culeasa din noroi,
Dar dragilor, maimuta este acum geloasa,
Ca este comparata cu rasa omeneasca.
Nu sutem noi lideri in comportament,
Dar sigur ca avem scapari pentru moment,
Ce trec si se indreapta spre Pronia Cereasca,
Ca sa gaseasca sprijin in rasa omeneasca.
Eu cred ca Darwin s-a ratacit putin,
Crezand ca omul vine din senin,
Pica din pomul cunoasterii si vrea,
S-aduca "lumea buna", pe planeta mea.
"Omul maimuta" cand s-a inventat,
Cu totii au sperat ca e brevatat,
S-aduca-n lume frumusetea,
Dar ne-am trezit doar cu tristetea,
C-a poluat pamantul nostru sfant,
(Ce pentru noi e trainic legamant)
Cu "maimutoi".lipsiti de indrazneala,
Si ne-am trezit ca-i mare pricopseala,
Sa crezi, sa stii ca vrei sa depasesti,
Un stadiu de "maimuta", inscrisa in povesti.
Avem Planeta noastra, minunata,
Dar e "pacat" ca este "populata",
Cu oameni ce-ncalca statutul omenesc,
Iar maimutele, usor il depasesc.
Sunt sigura ca omul din stele a cazut,
Ca a avut cu el, Statutul de-nceput,
Dar el l-a ratacit , in negura de vremi,
Si de-i zici "maimuta", ii pare ca il chemi.
Maimute suparate si maimutoi de rand,
Cer, cu ardoare, omului un gand,
Ce va aduce-n lume bucuria
Si va preamari marinimia.
De te-ai gandit ca esti un "dedicat",
Incepi sa lupti ca un "apucat",
S-aduci in lume omenia
Sa cureti toata murdaria,
Sa treci din nou, de faza de-nceput,
Sa ajungi un "OM", asa cum ai fost conceput,
Maimutele sa te-ndrageasca,
Sa fii, din nou, mandria stramoseasca.
Omule, de crezi ca poti, sa te ridici putin,
S-aduci in lume pace si senin,
Te sprijin eu, umilul "trecator",
Ca sa devii cumva "nemuritor".
Frumoasa poezie si plina de morala,
O fabula ce are sclipiri de amareala,
Ca omul pare a fi, un maimutoi parlit,
Cu doruri si metehne de mare troglodit.
Ii dau dreptate celui maimutoi,
Ca ne condamna rasa culeasa din noroi,
Dar dragilor, maimuta este acum geloasa,
Ca este comparata cu rasa omeneasca.
Nu sutem noi lideri in comportament,
Si sigur ca avem scapari pentru moment,
Ce trec si se indreapta spre Pronia Cereasca,
Ca sa gaseasca sprijin in rasa omeneasca.
Eu cred ca Darwin s-a ratacit putin,
Crezand ca omul vine din senin,
Pica din pomul cunoasterii si vrea,
S-aduca "lumea buna", pe planeta mea.
"Omul maimuta" cand s-a inventat,
Cu totii au sperat ca e brevatat,
S-aduca-n lume frumusetea,
Dar ne-am trezit doar cu tristetea,
C-a poluat pamantul nostru sfant,
(Ce pentru noi e trainic legamant)
Cu "maimutoi", lipsiti de indrazneala,
Si ne-am trezit ca-i mare pricopseala,
Sa crezi, sa stii ca vrei sa depasesti,
Un stadiu de "maimuta", inscrisa in povesti.
Avem Planeta noastra, minunata,
Dar e "pacat" ca este "populata",
Cu oameni ce-ncalca statutul omenesc,
Iar maimutele, usor il depasesc.
Sunt sigura ca omul din stele a cazut,
Ca a avut cu el, Statutul de-nceput,
Dar el l-a ratacit , in negura de vremi,
Si de-i zici "maimuta", ii pare ca il chemi.
Maimute suparate si maimutoi de rand,
Cer, cu ardoare, omului un gand,
Ce va aduce-n lume bucuria
Si va preamari marinimia.
De te-ai gandit ca esti un "dedicat",
Incepi sa lupti ca un "apucat",
S-aduci in lume omenia
Sa cureti toata murdaria,
Sa treci din nou, de faza de-nceput,
Sa ajungi un "OM", asa cum ai fost conceput,
Maimutele sa te-ndrageasca,
Sa fii, din nou, mandria stramoseasca.
Omule, de crezi ca poti, sa te ridici putin,
S-aduci in lume pace si senin,
Te sprijin eu, umilul "trecator",
Ca sa devii cumva "nemuritor".
Absolut! Continui sa cred in teoria lui Darwin. Am vazut toate documentarele gasite despre teoria sa evolutionista care este atat de logica si bine argumentata cu dovezi, incat mi-e greu s-accept incapatanarea anumitor oameni care o contesta fara macar s-arunce un ochi, un freamat neuronic asupra ei. Frumos ceea ce am citit, felicitari persoanei responsabile. 
Din cate am citit recent Teoria lui Darwin ar fi o greseala de logica.Asa ca nu ma mira faptul ca razi.
Buna intrebare si foarte bun, inspirat, realizat a fost raspunsul Marianei - un adevarat poem de raspuns, felicitari castigatoarei. Cat despre veriga lipsa... - probabil ca e cum a zis Oliana, o gasim la Stirile de la ora 5.
Nu-mi explic cum se face că poezia mea circulă în variante populare, modificată şi publicată pe multe bloguri, fără autor, sau uneori şi sub un alt nume. Verificaţi, vă rog, la http://tornafratre.blogspot.com. MULŢUMESC.
Nu nici pe departe...
omul este creatie divina. paradoxul tainei este rationalitate plasticizata - omul si rationalitate constienta - sufletul.
prin rugaciune apare transfigurarea - sufletul +trupul conlucreaza in chipul omului care reprezinta granita de comunicare pe poarta Iisus.
ca sa intelegi tu acestea incearca sa dai search pe google la termeni.
oricum nu credeam in intregime tot vrd ca e cineva acolo pe undeva careare grija de noi drep dovada va pot pune multe.
Imi place putin teoria, dar aceata poezie e plina de mistere si de cele mai multe ori mai multe ori sa zicem ca Darwin era o maimutika cu ochii lui mici a luat-o la fuga sa duca l tuplisi mama lui spunea de ce esti prost mai Darwin nu vezi ca toata lumea a plecat la chisinau numai tu esti ca un dulau? ha -ha- ha- ha- ha- ha - ha!
Bravo pentru ca ai strecurat informatii in legatura cu.
"Inchizitia Sfanta"
"Noua Ordine Mondiala"
"Conducatori lacomi de putere"
Si multe altele... Bravo.
"Adesea şeful nostru îşi riscă mândra blană,
Ca turmei să-i găsească loc de dormit şi hrană."
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
