Păreri despre acest citat?
O explicație, care pornește de la „teoria sentimentelor morale" a lui David Hume, se găsește în cartea lui Jonathan Haidt, Mintea moralistă (Humanitas, 2016). Oamenii nu sînt în realitate motivați și guvernați de „rațiunea superioară" imaginată de Platon. Motivațiile lor reale au la bază sentimente, intuiții și emoții morale. Mai întîi avem oroare de uciderea unor ființe umane sau animale nevinovate, pe urmă inventăm, printr-un proces de raționalizare, drepturile omului și drepturile animalelor. Rațiunea nu guvernează, ci apără strategic intuițiile și sentimentele. Or, „modelul Noului Ateu se bazează (tocmai) pe viziunea raționalistă asupra minții a lui Platon", explică Haidt (p. 309). Altfel spus, platonismul și raționalismul acestei doctrine ar explica slaba sa putere de convingere.

Am mai zis-o cu cateva ocazii pe TPU dar filosofia si-a pierdut demult rolul de a explica lumea. Are meritul de a da nastere intr-o masura mai mica sau mai mare stiintelor moderne dar din pacate acolo se opreste.
Daca vrei sa raspunzi la intrebarea "sunt oamenii guvernati de emotii sau de ratiune" psihologia si neurostiintele te pot ajuta in mai mare masura.

Stim ca "oroarea de ucidere a unor fiinte" este invatata social, un om de la oras poate fi devastat de scena sarcrificarii unui miel pe cand un cioban o va face fara sa se gandeasca. In aceiasi masura avem cazuri gen experimentele lui Milgram si cel de la Stanford in care oameni aparent normali aplica tratamente inumane altor oameni fara pic de vina deci compatimirea nu se manifesta in toate cazurile.

Dat fiind faptul ca asta e premisa de la care pleaca citatul as zice ca validitatea lui este limitata. Omul nu este dominat de afecte sau de ratiune la fel cum nu are o emisfera dominanta si foloseste mai mult de 10% din creier. Functionam ca niste entitati globale in care toate componentele lucreaza impreuna pentru ca individul sa se adapteze si sa se reproduca.

De fapt Noul Ateism se remarca printr-o cunoastere extrem de superficiala a religiei/teologiei si tot ce poate debita in privinta asta sunt clisee. A zis-o un profesor universitar ateu, Bart Ehrman.

Păi e normal normele morale fiind din empatie și emoții. Statul care oficializează normele morale ca legi per-see, sunt parte din raționarizare a condiției emoționale umane. Astfel spus dacă empatia nu ar fi o normă, societate nu ar putea fi cristalizată.

Mã apuc de studiat Cãrti Satanice dupã citatul ãsta.

As fi tentata sa spun ca da, suntem motivati de sentimentele nostre, dar in acelasi timp simt ca mint.
Imi pare ca subiectul e greu de digerat, si iar o sa fiu pareri diferite, astfel un raspuns comun e greu de obtinut.
De ce conteaza asa mult ce anume te motiveaza, atat timp cat o face?
Cum am spus mai sus, cred ca o forta mare, in motivatia noastra, o constituie sentimentele, dar imi pare absurd sa nu trec motivatia prin filtrul gandirii.
...cred ca subiectul mai trebuie aprofundat, experienta mea tinde sa fie de acord cu citatul, dar instinctul imi spune ca ma insel pe alocuri.