Sigur ca punctele voastre de vedere sunt interesante si, ca sa nu para ca pun intrebari doar pentru a incuia pe cineva, marturisesc ca eu insami am meditat indelung la aceasta frumoasa cugetare si am ajuns la urmatorul raspuns, fara a avea certitudinea ca e si adevarat:cred ca marele ganditor a vrut sa ne spuna ca exista legi care guverneaza Universul, ca acesta nu e un haos ci o ordine desavarsita si ca omul, faptura a carui creier este un mic univers, este el insusi o ordine desavarsita atata vreme cat respecta legile morale.Presupun ca aceasta idee s-a ivit tocmai din natura profund religioasa a filosofului... Poate nu acesta este exact sensul existent in mintea celui ce are inscris pe piatra funerara aceasta cugetare, insa atat imi permit limitele gandirii cu care sunt inzestrata sa spun...
Toti suntem egali in fata mortii, toti suntem indreptatiti in ceea ce facem...
Stiu ca e cam abrupt ce am spus, dar eu asa vad viata...
Daca vrei amanunte despre cum am ajuns la aceasta concluzie, intreaba-ma...
Sunt cele 2 lucruri care au marcat viata lui Kant, dupa cum el insusi marturiseste:"Doua lucruri m-au minunat:cerul instelat si legea morala din om". E un alt mod al lui Kant de a marturisi existenta lui Dumnezeu.
Foarte inteligent acest citat. Sunt niste vorbe simple, putine, care spun enorm.
Eu nu am auzit de acest Kant, dar din acest citat, imi pot da seama ce fel de persoana a fost.
Era un om drept si totodata intelept. Era un om liber, caci cerul era deasupra lui, adica se simtea la fel ca o pasare sub cerul liber.
De asemenea era un om cu frica fata de cel de sus, amintind cerul ca simbol al maretiei.
Cam asta am inteles din acest citat, sper ca nu am spus baliverne...
Daca legea morala era in el, traia in armonie cu cerul.era un fiu al luminii pe pamant, un impreuna lucrator, cu fii luminii din ceruri. unul luptator, cei de sus biruitori. unul nazuind la biruinta, pentru a -si incununa lupta, ceilalti ajutand si asteptand un biruitor, pentru a se uni cu ei.
1000bodies întreabă: