Pe zi ce trece imi pierd din ce in ce mai mult nadejdea si increderea in societate si umanitate.
Meditez si in cele din urma realizez ce naiv sunt, deoarece inca cred ca exista bunatate, altruism in societatea moderna.
Pana la urma am toate dovezile sa cred ca traim intr-o societate dezolanta din punct de vedere social si moral, nu am prieteni, realitatea este ca sunt niste orgoliosi care se cred superiori.
in parinti la fel, cu mama nu ma inteleg, ma critica, este recalcitranta si de asemenea realizez ca daca nu exista empatie dintre mama-fiu atunci ce scop mai are sa mai arati empatie unui strain si sa fii bun doar pentru a fi virtuos si iubitor.
Tata din nou bineinteles ca nici nu a existat in viata mea a divortat de mama cand aveam 2 saptamani.
Astfel ma afund in cinism, cu toate că îmi păstrez stoicismul în timpul meditațiilor mele profunde
Am citit zeci de carti de filosofie, sa pot sa raspund la marile intrebari existentiale pe care le am.
Simt cum ma desensibilizez.
Cum oamenii sunt superficiali, trebuie sa port o masca, sa nu fiu eu insumi, sa imi dezvolt o noua identitate in societate, ma afund in singuratate.
In cele din urma am ajuns sa cred ca devenirea celei mai bune versiuni ale mele, succesul financiar si cel intelectual sunt SINGURELE lucrurile la care pot sa aspir, lucrurile pe care merita sa le ating.
Si imi dedic viata in acest sens, pentru ca alt scop nu mai exista.
Am ajuns sa cred ca dragostea, iubirea, empatia sunt doar o dovada a naivitatii si lipsei de intelepciune, si in societatea asta, trebuie sa fii rece calculat, nemilos, muncitor, perspicace si efectiv cinic, esenta sensibila a oamenilor pierzandu-se in neant.
Ce rost mai are sa iti pese de oameni? Oricum omul in natura sa este egoist, din punct de vedere evolutionist.
Astfel ințelepciunea, în viziunea mea, va deveni un obiectiv atins întru totul atunci când mă voi desprinde complet de implicările emoționale asociate cu ființele umane și cu sfera sentimentala.
Sincer am pus intrebarea asta doar pentru a marturisi gandurile profunde care ma macina si nu imi dau liniste, as dori sa am parte de raspunsuri bine argumentate. Apropo am 16 ani. Am vrut doar sa-mi exprim esenta cinismului pe care il am si care ma controleaza.
Sunt chiar curios de perceptiile altor oameni.
Ordonare:
După relevanţă
Încearcă să te gândești puțin la ce a spus Eminescu în ultimele versuri ale Luceafărului. Deși ești inclus și tu în cercul acela strâmt în care noi toți oamenii ne "petrecem" norocul...și, deși nu poți fi nici nemuritor și nici rece, versurile alea te pot ajuta, dacă poți să le citești cumva printre rânduri.
Răspunde
Exista bunatate, altruism si orice mai doresti in societatea moderna.Doar ca trebuie sa iesi din casa pentru a le vedea sau cel putin sa cauti in locurile potrivite, fie acestea offline/online.
Imi pare ca ai ajuns la mentalitatea pe care o au multi romani in varsta care se plang de orice, zilnic, ceea ce nu este deloc ok la doar cei 16 ani ai tai. Daca vrei sa vezi schimbarea in lume, incepe cu tine! Asadar, ia in considerare sa te inscrii, de exemplu, la voluntariat pentru cauze umanitare, poate ti se mai schimba din aceasta perceptie sumbra a umanitatii.
Problema stii care este? Nu este a societatii problemaesti chiar tu, TU este cel care are problema nu societatea.
Banui ca nu faci nimic, toata ziua stat si te gindesti la nemurirea sufeltului 
de aici si gindurile astea ce le ai.
Pune, ia un job, trage tare si sa vezi cand ajungi casa nu-ti mai arde tie de filosofii si alte povesti o sa dormi bine, no sa te mai gindesti la cacaturile ce le-au scris unia si tu acu le iei de bune.
Filosofii sa stii si tu, is niste gargaragii, buni de nimic, nu se pricepeau si nu se pricep la nimic, au gasit sa dea din gura, au zis naivi sunt sa ne plateasca, uite asa oamenii siau asigurat traiul, cam astia is acesti filosofi ce spui ca ai citit tu.
Aia bat gardu la greu, cum am spus uita de aia, ia-ti joburi, sa te oboseasca fizic, sa nu mai ai timp dse ginduri negre.
"Meditez si in cele din urma realizez ce naiv sunt, deoarece inca cred ca exista bunatate, altruism in societatea moderna."
Și eu man.
"Pana la urma am toate dovezile sa cred ca traim intr-o societate dezolanta din punct de vedere social si moral, nu am prieteni, realitatea este ca sunt niste orgoliosi care se cred superiori.".
Pai normal,altfel nu i-ar baga nimeni in seama, iar în adolescenta vrei sa fii cat mai evident, cel puțin în unele cazuri.
"in parinti la fel, cu mama nu ma inteleg, ma critica, este recalcitranta si de asemenea realizez ca daca nu exista empatie dintre mama-fiu atunci ce scop mai are sa mai arati empatie unui strain si sa fii bun doar pentru a fi virtuos si iubitor."
Greșit, eu am găsit empatie și în străini, trebuie doar sa știi cui sa ii oferi atenția ta și cui nu, adică să distingi binele de rău, pentru că nu toți oamenii sunt buni și nici nu au intenții bune.
"Tata din nou bineinteles ca nici nu a existat in viata mea a divortat de mama cand aveam 2 saptamani."
La mine au divorțat când eram mai măricel,deci știu vibe-ul
"Cum oamenii sunt superficiali, trebuie sa port o masca, sa nu fiu eu insumi, sa imi dezvolt o noua identitate in societate, ma afund in singuratate."
Doar pentru că dai de câțiva oameni superficiali,nu înseamnă că toți sunt așa.
"In cele din urma am ajuns sa cred ca devenirea celei mai bune versiuni ale mele, succesul financiar si cel intelectual sunt SINGURELE lucrurile la care pot sa aspir, lucrurile pe care merita sa le ating.
Si imi dedic viata in acest sens, pentru ca alt scop nu mai exista."
Ba da,sa îți faci o prietena,o relație sănătoasă cu ea și să vă înmulți
"Am ajuns sa cred ca dragostea, iubirea, empatia sunt doar o dovada a naivitatii si lipsei de intelepciune, si in societatea asta, trebuie sa fii rece calculat, nemilos, muncitor, perspicace si efectiv cinic, esenta sensibila a oamenilor pierzandu-se in neant."
Sa nu mergem chiar așa departe,zic 
Adică tu poți lua lucrurile așa,dar eu,umil muritor,îți zic că lucrurile nu sunt așa de dramatice cum par,cel puțin din perspectiva ta.
"Ce rost mai are sa iti pese de oameni? Oricum omul in natura sa este egoist, din punct de vedere evolutionist.
Astfel ințelepciunea, în viziunea mea, va deveni un obiectiv atins întru totul atunci când mă voi desprinde complet de implicările emoționale asociate cu ființele umane și cu sfera sentimentala."
Ce rost mai are existența ta până la urmă,daca nu sa mori împlinit că ti-ai dus telurile la bun sfârșit?
Sincer,îți zic că ești destul de cultivat pentru vârsta ta (respect) și că e bine că ai niste teluri și știi ce vrei de la viață!
Eu nu sunt vreun te miri ce filosof,dar mi-o plăcut modul tau de exprimare însă îți dau și eu un sfat.
Nu trebuie sa devii atât de dur și atât de nepăsător in ceea ce privește latura sentimentala,umană, până la urmă,prin experiențe poți să descoperi daca toți oamenii sunt sau nu așa cum îi vezi tu.
Ce îți pot spune eu e că nu,nu toți oamenii sunt la fel și că viața,in sinea sa, e ca o lupta continua.
Faptul că tu te izolezi in propria-ți bula de cunoaștere și preferi să eviți interacțiune interumane pe fondul faptului că tu pretinzi că oamenii sunt răi, meschini și superficiali, nu te face decât să fii o prada ușoară pentru cei care știu cum să cucerească vârful piramidei.
Nu in ultimul rând, ce te macină mai exact? Nu mi-e foarte clar
Faptul că nu ești înțeles sau ai vrea să ieși din zona de confort și nu poți?
Ma macina gandul pentru ca simt ca atitudinea asta nu este sanatoasa(asta fiind motivul pentru care am si scris intrebarea asta).
Adica ma gandeam la cauza si efect ma gandeam la ce consecinte vor fi daca nu imi schimb modul de gandire.
Cand ai mentionat "prada ușoară" m-am gandit ca te referi ca as fi influentabil din cauza lipsei de adaptabilitate sociala si experienta sociala? N-am dreptate?
Cand vine vorba de interactiuni sociale o sa fiu cu totul alta persoana, extrovertita, hedonista(sa merg la petreceri, sa am afinitati ca majoritatea), sociabila, si sa mi modelez comportamentul doar pentru a fi acceptat.
Practic, nu o sa devin un izolat("Faptul că tu te izolezi in propria-ți bula de cunoaștere")-Ma izolez cand vine vorba de mine insumi(sentimentele mele nu le marturisesc nimanui) dar sunt inconjurat de oameni in fata carora adopt alte comportamente, si ma prezint ca fiind cu totul altcineva decat sunt, din pacate.
"Faptul că tu te izolezi in propria-ți bula de cunoaștere și preferi să eviți interacțiune interumane pe fondul faptului că tu pretinzi că oamenii sunt răi, meschini și superficiali, nu te face decât să fii o prada ușoară pentru cei care știu cum să cucerească vârful piramidei."
Sunt diferit in medii sociale, si am invatat sa ma adaptez, adica imi pare rau sa o zic dar am ajuns sa privesc oamenii ca pe niste oportunitati, deci socializez dar doar pentru a obtine ceva, sau pentru a parea normal, dar sa formez un atasament emotional bazat pe vulnerabilitate sinceritate si empatie nu cred ca as face asta, sau as face-o ca sa nu ma judece lumea ca sunt un ciudat fara relatie, dar momentan nu e mare lucru sa fii singur la 16 ani.
O sa sune ciudat, dar fac si meditatie de retorica, oratorie, pentru ca realizez putererea exprimarii in public si a cuvintelor, un om care poate sa-si converteasca ideile in cuvinte se poate descurca in viata cu usurinta sub presiunea interactiunilor sociale, in special in antreprenoriat, am aceasta afinitate de 2 ani fata de acest spirit de intreprinzator, si sunt ambitios in acest sens.
Am mentionat aceste lucruri pentru ca mi-ai dat impresia ca ma consideri inadaptat social, si sincer sa fiu, chiar par din ceea ce am scris in intrebarea initiala, dar gandurile sunt diferite de comportamente.
Răspunde
Atitudinea ta e puțin cam deplasată,nu e neapărat greșită,ci doar deplasată.Zic asta pentru că da, societatea în care trăim e plina de oameni superficiali,ba chiar și eu mai am momente când fac chestii cu superficialitate,mai ales daca nu-mi place ceea ce fac,dar hei, nu trebuie sa te afunzi in întuneric, ci trebuie sa accepți și lumina, pentru că și ea e parte din proces.
Dar nu e ceva grav oricum, alții la vârsta ta chiar au o atitudine foarte foarte deformată, deci nu e totul pierdut.
Man, modul tau de gândire e oricum mai evoluat (cel puțin din ce ai scris) decât al majorității care se conectează pe niște chestii ...hai sa zicem mici de tot.
" Aș face-o ca sa nu ma judece lumea ca sunt un ciudat fara relatie, dar momentan nu e mare lucru sa fii singur la 16 ani."
Man, fiecare experiență din viața ta e cu scopul de a te ajuta.O sa sune poate prostesc ce îți spun, dar viața e ca un joc.La început totul pare simplu, apoi lucrurile devin din ce in ce mai grele, dar toată experiența acumulată în spate te ajuta sa evoluezi in celelalte nivele.Ori o relație, de orice fel, te ajuta pe tine sa te descoperi și să descoperi mai bine oamenii.Nu o să îți garantez o relație minunata de la început, dar și acea relație toxica in care vei fi, daca vei învăța ceva din ea, te ajuta in celelalte relații.
Plus că tu ai privilegiul de a suferi după cineva (alții care au 25+ ar vrea sa știe cum e o relație și nu au cum), sa vezi cum sunt oamenii cu adevărat și așa mai departe, sunt niste chestii care pe tine te vor face sa acumulezi mai multa experiență.
Nu zice nimeni sa faci sex cu prima fata pe care o vezi, nu, dar macar fă-ti relații pentru a vedea ce vrei de la viață și ce nu.Acum poate că lucrurile par din pripă, dar nu e așa. Daca ai oportunitatea, vânează, ataca, învață.
"O sa sune ciudat, dar fac si meditatie de retorica, oratorie, pentru ca realizez putererea exprimarii in public si a cuvintelor, un om care poate sa-si converteasca ideile in cuvinte se poate descurca in viata cu usurinta sub presiunea interactiunilor sociale, in special in antreprenoriat, am aceasta afinitate de 2 ani fata de acest spirit de intreprinzator, si sunt ambitios in acest sens."
Foarte bine! Mă bucur și te susțin!
Cat despre diferența dintre gând și reflectarea lui, e normal sa mai apară discrepanțe, dar ideea e următoarea:ESTI MAI MULT SI MAI BUN DECÂT SUNT ALȚII LA VÂRSTA TA și nu merită să te simți inferior sau incapabil de ceva anume.
Multa bafta pe viitor și sper că îți vei aduce aminte cândva de ce am vorbit
Alții zic că trebuie să îți umpli timpul sa nu mai ai timp de prostii și tot ei scriu prostii la ore târzii in loc să doarmă, Smart
Altruismul e demodat pentru ca nu are nici un sens filozofic existential in sine. Ce sens are sa fii altruist cand te dernajeaza lipsa de altruism sau cand asta e ceea ce incerci sa oferi este o mare diferenta intre a cauta altruism si a fi altruist. Daca cauti altruism nu trebuie sa fii altruist deci poti sa fii altruist sau sa nu fii fara legatura cu ceilalti. Intelegi?
Daca stai intr-o casa cu oameni toxici, nu inseamna ca restul omenirii e la fel si asta vei vedea, sa speram, dupa ce te muti de acasa.
Sunt miliarde de oameni pe planeta asta. Crezi ca toti sunt cicalitori si toxici? Si pana la urma de ce te cicaleste? Poate are stres, poate e nervoasa ca e singura si nu si-a refacut viata, poate, poate. Nu-i usor sa fii adult si sa fii si parinte. Daca o face fara rost, incearca sa o ignori si fa-ti un tel in viata: devino independent, cauta-te pe tine cand nu mai depinzi de nimeni si creaza-ti viata pe care vreo sa o ai. Sa stii ca poti. Doar ca avand parte de tratament nasol zilnic, ti se apleaca de tot si incepe sa te conduca. You give in si incepi sa iti pierzi speranta. Capul sus, o sa reusesti
Înțeleg că ești într-o pasă proastă. Cu toții mai avem zile proaste în care nu gândim clar. Pari un băiat inteligent totuși. Unele lucruri pe care le-ai spus aici nu sunt tocmai corecte. În primul rând ai o percepție greșită față de iubire. Pentru tine nu are rost să iubești decât dacă primești iubire înapoi. Asta e o viziune tranzacțională și foarte greșită a iubirii. Iubirea trebuie să se revarse din interiorul tău și să fie un mod de exprimare a ființei tale. Nu trebuie să te simți insuficient și dependent de iubirea altora. E mai important ca tu să iubești decât să fii iubit.
În al doilea rând poți să fii "rece, calculat și perspicace" și în același timp să fii iubitor. Cele 2 nu se contrazic. Este o mare diferență între a fi iubitor și a fi cumsecade. A fi cumsecade e doar politețe de fațadă. Uneori poți să pari de-a dreptul rău și totuși să fii iubitor. Așa cum Iisus le spunea fariseilor că sunt vipere și cum a pus biciul peste schimbatorii de bani din templu. Și totuși Iisus a fost întotdeauna plin de iubire. Deci iubirea nu înseamnă să fii cumsecade, nu înseamnă să fii un preș. Și nu în ultimul rând nu încurca iubirea cu sentimentalismul. Iubirea adevarată e mai presus de sentimente, emoții și așa mai departe. Sentimentalismul nu e ceva de dorit, dar iubirea da. Sper din suflet că ai citit ce am zis aici și sper că te-a ajutat. Dacă vrei să mai vorbim despre asta nu ezita să-mi scrii în privat sau să mă întrebi aici
Societatea din ziua de azi promoveaza un anumit tip de fiinta umana. Poti alege. Analizeaza dualismul si alege. Atentie la manipulare. Vrei sa te dezvolti in fiinta sau cunoastere? Este simplu de ales si usor de facut dar in acelasi timp complicat si greu. 'Nu poti sa fii cu fundul in doua luntrii'. Elevarea fiintei presupune un anumit tip de intelegere bazata pe chestii obiective. Elevarea in cunoastere presupune un anumit tip de studiu bazat pe chestii subiective.
Nu toată lumea este așa de exemplu părinții tăi, Spui ca mama ta te critică? Este ceva normal, așa sunt părinții cicălitori, se supără pe noi, ba chiar câteodată ne ceartă, Noi trebuie să fim deștepți și să nu punem la suflet, totuși ar trebui să ști motivul pentru care face asta.Mda mai sunt și oameni egoiști dar asta nu înseamnă că toți sunt la fel există oameni cu adevărat buni, doar ca tu se pare ca nu i-ai întâlnit, asta fiindcă nu ai avut ocazia, Lumea e și bună e și rea dar asta nu înseamnă că tu trebuie să te schimbi, Fă cum crezi tu ca ar trebui.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
