Intre timp mai m-am gandit. Esti indragostit de o femeie. Te simti in al noulea cer. Te duci si o imbratisezi. Dar simti ca nu te doreste, simti raceala din inima ei. Atunci, fericirea de care erai cuprins cu o clipa mai inainte se prabuseste in mare, metaforic vorbind.
Cred ca ai dreptate.Vezi ce-nseamna sa ai experienta, iti cade fisa imediat.Iti multumesc si iti urez un Craciun fericit.
Este vorba despre o bucurie efemeră şi incompletă, ce apune superbă şi prea repede, fără să apuce să încălzească.
Ca femeie sunt convins ca intelegi mai bine.Nu sunt insa dumirit, in contextul explicatiei lui sabin89, pe care l-ai aprobat, ce vrei sa spui prin bucuria care apune superb. Daca te referi la "el", nu cred ca bucuria efemera poate sa fie superba (o spun ca barbat). Daca te referi la "ea", nu inteleg in ce ar consta bucuria.
Orice vis neîmplinit poate fi superb, oricât ar fi el de efemer.
Acum savurez o piersică coaptă, cărnoasă şi zemoasă. Se va termina în câteva clipe. Dar bucuria mea tot e splendidă.
În orice caz, era un fel mai poetic de a transmite o emoţie. Comentariul nu a fost gândit pentru interpretări mot à mot, cu precizia matematică. Aşa că...rog abstractizare.
Desi risc sa-mi spui, din nou,(vualat)ca devin agasant, de "amorul artei"iti precizez:
-orice piersica coapta este carnoasa si zemoasa (numai gustul dfera), deci ai facut o precizare inutila;
-orice bucurie este spleendida.Ai auzit tu de bucurii care sa nu fie splendide?;
- mot a mot inseamna identic, deci nu mai necesita specificatia:"cu precizie matematica"
Nu mi-ai explica insa in ce ar consta bucuria "ei", pentru cazul in discutie. Sper ca nu l-ai asimilat pe "el" cu o piersica zemoasa, chiar daca apelezi la abstractizari.
PS.Sa nu-mi spui ca iar te-am scos din sarite.
O fi experimentat Campus puterea valurilor. Nu mi se pare potrivita partea 2-a" o bucurie ciudata care coboara din cer in mare", caci de ce n-ar putea sa-si continue existenta si in mediul acvatic?
In fine, NOname are dreptate.
Din acest motiv am si intrebat.Fraza respectiva a fost scrisa de Camus pe o ltografie a lui Jean-Baptist Valadie, care reprezenta o femeie.
Hmm,probabil s-a referit la acel sentiment de dragoste neimpartasita fata de o femeie iar in ziua cand iti faci curajul necesar, te cuprinde acea stare euforica o ei in brate, dar sentimetul ce nu este reciproc iti scufunda toata dragostea intr-o mare. ceva de genul.
iFeelinfiniteLove întreabă: