Raiul reprezintă binele iar Iadul reprezintă răul.Credeți că am putea crea prin imaginația noastră o "A treia lume" in funcție de trăirile noastre?

Catolicii si-au facut demult o "A treia lume",insa una de palida consolare insuficienta pentru cei ce tinteau naiv catre prima si de sansa ultima,unde se cere maxim pragmatism pentru cei ce alunecau inspre a doua.

Ba chiar cred ca reprezentarile conventionale pentru Rai si Iad,dar mai ales,pentru Bine si Rau,omologii lor ideologici, sunt mai degraba retrograde, culese de acum niste multe secole si aduse, clandestin, in vremurile ce le traim.Americanii nu sunt ei mare popor destept, dar au vorbe destepte.Una dintre ele este urmatoarea : One man's trash is another man's treasure.Multi nu au cum intelege ca aceste doua locsoare la fel de reale ca Middle-Earth sufera multe variatiuni si alterari de la persoana la persoana.Desigur,coroborat cu felul in care vede fiecare lumea,Raiul/Iadul pot capata acceptiuni chiar surprinzatoare. Iadul e departe de Infernul lui Dante si mult-mult departe de iadul lui Joyce din cap. III,al Portretului ( pentru cine si-a belit ochii peste carte si cunoaste) si Raiul e departe, departe rau de cum il vedea John Milton in Paradise Lost (ca tot suntem la intruchiparile literare are celor doua Middle-Earth-uri mai conventionale si multilateral acceptate) sau de diluviile de lapte, miere, oameni in togi, calmi si bucurosi de mantuirea dobandita dupa o viata traita intru mediocrul Hristos.Asta daca vorbim de o a treia lume care sa indeplineasca niste criterii cat de cat transcedentale,cat de oximoronic ar parea.

Transpus in criterii de realitate,a treia lume o gasesti prin Baltimore,Detroit, Philadelphia, Pantelimon, Balta-Alba si alte astfel de locuri, mai ales in cele trei orase americani.Viata reala, zicea Filosoficus, zicea bine oarecum, dar aceasta e putin evoluata fata de "a treia lume"; prea putin prezente vicisitudinile si detaliile care te constrang sa-ti bagi unghia-n gat.Ba chiar tind sa cred ca lumea a treia e un ghetou, caruia nici de-al dracului nu i s-au oferit sanse si care mananca oamenii de vii, metaforic vorbind, un ghetou-malaxor, daca se poate zice asa.