As avea o intrebare legata de: ce se intampla dupa ce murim?
Exista vreo 10-20 de variante cel putin. Eu stiu cateva. Prima este ca dupa "Daca ar exista Dumnezeu" sa ajungem in rai sau in iad.
A doua optiune este ca dupa ce murim nu mai stim nimic de noi ca si cum am disparea pentru totdeauna (ca si inainte sa ne nastem). A treia este ca ar exista doar un alt univers apropiat Raiului. Alta patra ar fi ca ne-am putea reincarna intr-un alt trup si sa o luam de la 0 fara sa stim nimic din cealalta lume. A cincia ar fi ca sufletele ar ramane pe pamant si se plimba pentru totdeauna printre vii. Altele ar fi si mai ciudate.
As dori pareri de la voi. Cel mai interesant primeste o Funda!

Buna! Probabil efectiv mori a si aia e ori sufletul se duce in Rai sau Iad, sufletele nemultumite colinda printre noi. O zi buna!

Buna! Aceasta este parerea mea. Dupa ce mori sufletul Traieste prin natura... Se alatura ei : Sufletele traiesc in apa, in copaci, in nori, peste tot... Ne inconjoara! O zi buna!

Hai sa o luam cat se poate de logic utilizand cunostinte de care majoritatea suntem constienti.
Intai noi suntem oameni ce traim pe o planeta ce calatoreste prin spatiul cosmic invartindu-se in jurul centrului galaxiei. Ca oameni stim ca ne nastem si murim si avem o intuitie ca exista ceva mai mult de atat.

1. Dumnezeu, rai si iad: eu ma nasc pe o planeta traiesc o viata de om si apoi apar in iad sau rai pentru eternitate? pentru mine pur si simplu nu are sens, iar acel Dumnezeu ar fi mult prea limitat daca ar crea asa ceva.

2. Vezi, tu faci o presupunere ca inainte sa te nasti nu existi sau nu ai o constiinta de sine; deci traiesc o viata iar dupa dispar pentru totdeauna inca odata nu are sens, de ce sa exist o data si apoi sa dispar pentru totdeauna, existenta in sine ar fi ineficienta in abordarea creatiei unei vieti.

3. ok, un alt univers apropiat raiului deci traiesc aici o viata si apoi merg in acel univers pentru totdeauna? iar nu imi pare viabil; viata aici ar fi nesemnificativa daca dupa as exista intr-un alt univers/loc pentru totdeauna.

4. Reincarnarea intr-un alt trup parca ar merge; traiesc o viata apoi vin inapoi si am o continuare in creatia mea care aduce un plus existentei mele. Faptul ca o luam de la 0 poate fi o idee pentru viata de pe planeta. Poate avand cunostiintele din partea cealalta viata de pe planeta ar deveni, n-ar mai fi la fel de provocatoare stiind tot ce poti cunoaste intr-un loc practic acel loc nu-ti mai ofera nimic si nu mai ai de ce sa stai acolo; insa atunci cand te intorci in alt trup si incepi si iti aduci aminte, nu o iei chiar de la 0 ajungi in acel punct prin mai multe intoarceri intr-un alt trup, sa evoluezi si sa mergi catre o alta experienta, un alt loc.

5. Deci, traiesc o viata apoi sufletul meu bantuie pentru totdeauna pe planeta pana cand ce? pana cand nimic? n-are sens; peste tot in jur observam ca schimbarea este o constanta, nimic nu dispare pentru totdeauna, nimic nu ramane la fel pentru totdeauna, totul trece printr-o schimbare si revine sub o forma sau alta.

Acum, cum vad eu lucrurile, noi suntem existenta insasi, noi existam inainte de a ne incarna aici si existam dupa ce terminam cu aceasta incarnare. Noi suntem creatorii. Detalii concrete despre ce o sa traiesti, in ce dimensiune/realm/univers/forma o sa te regasesti dupa ce termini aceasta incarnare numai tu poti sti pentru ca Tu esti creatorul. Cand spun "Tu" este acea parte a ta, acea pura existenta, ce creaza tot ce experimentezi tu ca si personalitate, minte-sufelt in acest corp, pe aceasta planeta, in acest timp-spatiu. Practic tu si cu Tu sunteti unul iar atunci cand tu devi constient de Tu experienta ta aici devine hmm, diferita, avand o sursa de informatie directa omnistienta.

Nu stiu daca e printre cele 10-20 de variante stiute de tine, dar preferata mea e varianta campului akashic. Inregistrarile akashice ar putea fi o explicatie pentru multe, cum e deja-vu, intuitia, clarviziunile, datoriile karmice, amintirile ciudate sub hipnoza, experientele extracorporale etc. Citeste despre akasha, e interesant.