Se întâmplă de multe ori să asculți un discurs lung sau o predică, iar acestea să fie atât de neclare, încât la urmă să rămâi cu mai nimic. Ce ați zice să ne facem puțin timp să ieșim în natură și să ascultăm și alt fel de glasuri. Coșbuc spune într-o poezie de vuietul dat în cale de ape repezi care curg în vaduri. Ce ați zice să ascultăm și noi șopotul unui pârâiaș care vine lin la vale? Sau foșnetul frunzelor; vuietul vântului sau al vijeliilor? Sau glasul păsărelelor? Ar putea fi toate astea mai instructive decât multe din cuvintele noastre?

Din predica naturii înveți nespus mai multe decat din predicile oamenilor.

Abia aștept sa mai treacă un pic frigul asta si sa pot sa ma bucur și eu de natura, ca de tv și internet, sau de ii auzit pe alții ce le știu pe toate m-am cam saturat

Toată Natura respecta ceea ce Dumnezeu a pus în ea numai Omul se abate de la ceea ce Dumnezeu a pus în el.

Cum sa fie mai instructive?

Eu sunt pasionat de drumeții la munte. Destul de des simt și aud ce descrii; vuietul vântului foșnetul frunzelor glasul păsărilor și tot așa. Cel mult pot spune că mă relaxează și asta mă pune uneori într o stare reflexivă.

Dar nu pot să spun că sunt mai instructive. Bineînțeles că înveți chestii din natură, de fapt toată știința noastră este bazată pe natură. Dar natura în sine nu te îndrumă nicăieri. Mai bine aș zice că omul își găsește calea prin natură.

Dacă te pasionează un corpus teoretic despre cum cultura și știința este clădită pe ritmul si zumzetul naturii, îți recomand să citești cartile lui Michel Serres. În special chintologia Hermes.

Ai mare si perfecta dreptate Sabina! Cel mai bine e sa iesi in natura...zilele.acestea au fost splendide.Fa ti timp.pt tine si sufletul tau...
Recomand sa eviti sa (ti) faci poze pentru ca aceasta activitate te distrage de la admirarea peisajului si trairea momentului! CARPE DIEM!

Eu cam adorm cand ma pun pe ascultat lucruri de-astea. Nu ma tine prea mult.

Uau, ce idee originală! Cine a mai auzit de a ieși în natură și a asculta sunetele naturii? Sigur, suntem cu toții niște idioți care petrecem prea mult timp în fața ecranelor și uităm să ne bucurăm de frumusețea din jurul nostru. În loc să ascultăm cuvintele oamenilor înțelepți și predici lungi, ar trebui să mergem și să ascultăm șopotul unui pârâiaș, să stăm sub ploaie și să ne lăsăm udați, să ne ascultăm propriile gânduri. Sigur, asta ne va ajuta să aflăm mai multe decât din cuvintele altor oameni. Dar cine are timp pentru asta, nu-i așa? Avem lucruri importante de făcut, precum să stăm pe internet și să ne întrebăm de sensul vieții.