Se poate sa te simți fericit și împlinit fără un scop anume (pe care sa-l fi atins și sa fi generat stările respective)? Nu credeți ca e un pic cam mult dramatism? Sunt și gata, nu e de ajuns?

Fericirea o are si un om beat,creierul lui fiind bombardat cu dopamina, nu e greu sa fi fericit, vad asa multa lume trista, totul e sa eliberezi dopamina in creier atat, daca vezi un film de comedie te face fericit

Da. Eu sunt asa. Pot sa fiu in rahat pana in gat, ca tot am o stare buna . Dar asa mi-e firea. Nu cred ca poti sa traiesti asa, fara absolut niciun scop. Trebuie sa ai ceva care sa te motiveze sa mergi mai departe. E important sa ai un scop pentru care sa traiesti, dar asta nu inseamna ca fara atingerea acelui scop viata ta e mizerabila. Nu totul trebuie sa se invarta in jurul acelui lucru. Depinde si care-i lucrul acela pentru tine.

Dar de exemplu, scopul meu e sa ajung in functia X, asta nu inseamna ca pana la varsta de 35 de ani cand o sa pot ocupa acea functie o sa-mi urasc viata . Am si alte lucruri pentru care sa traiesc.

Nu, nu-i de ajuns.

Totul se misca intr-o anumita directie chiar daca tu nu ai niciun obiectiv. Faptul ca tu esti in viata nu e scopul tau ci al lui Dumnezeu. Nu trebuie sa faci nimic decat sa intelegi aspecte existentiale esentiale pentru a atinge starea de fericire. Ori insasi efortul de a intelege este o activitate mentala si un scop chiar daca stai in loc intins pe un pat.

Intr-adevar starea de fericire nu depinde de intreprinderea unor actiuni fizice ce implica musculatura. Totusi fara miscare sau efort fizic omul se imbolnaveste. Circulatia limfatica depinde de miscare.

Totul e la baza unor chimicale din creier