Stiinta poate cerceta ceea ce se intampla in univeres. Si a aratat ca poate multe. Insa nu poate sub nici o forma sa explice care este rostul lucrurilor. ..aici,intervine filosofia ..ma gandesc…la El Greco, pe care prietenul sau il gasea cu perdelele trase, in plina zi, si care explica: vreau sa vad mai bine culorile mele
Sau Liszt care a stat inchis in casa timp de 3 ani vroind sa auda sunetele armonice al vibratiilor interioare sa fie aceasta oare sensul adevarat al muzicii in filosofie?
Exact asa fac si filosofii care se inchid in propriiile dimensiuni pentru a-si cauta armoniile gindurilor interioare.
Deci ..sunt multe,, muze,,!
Ştiinţa într-adevăr ne-a explicat şi ne va mai explica multe. Dar, aşa cum ai remarcat şi tu, nu ne va putea explica niciodată care este "rostul lucrurilor". Interesant este însă că nici filosofia nu reuşeşte să facă asta. Filosofii par mai mult a se un juca cu noi. Ei ştiu bine că un singur lucru contează: De ce ne-am născut pe acest pământ? Şi tot bine ştiu că niciodată nu vor putea răspunde la această întrebare. Cu toate astea, continuă să se amuze pe socoteala noastră, aburindu-ne cu tot felul de teorii.
Sunt de acord cu ce au spus unii useri mai sus, că moartea nu este singura muză. Mai sunt: libertatea, războiul, frumuseţea şi multe altele. Totuşi, înclin să cred că moartea ar fi pe primul loc (între muze). Aş fi de acord cu Schopenhauer că "death is the true inspiring genius...". Sigur, părerile sunt păreri. Ele pot fi subiective.
Greu de spus, dar as vrea sa precizez ca filozofia nu este doar vorbitul despre viata si moarte si alte asemenea. Filozofia mai este si metafizica, epistemologie, ontologie, etică si alte lucruri care sunt in general mai tehnice sa zic asa.
Da, evident, muza inseamna inspiratie, dar NU inseamna ca e si singura sursa de inspiratie, mai sunt dragostea, razbelu', frumusetea, etc.
Nu neapărat, se poate filosofa și despre libertate, război, etica, suferință, natura, Societate, om.
Care e legătura între felul cum inspiră moartea pe filosofi şi răzvrătirea îngerilor? Eu n-o văd.
"cum inspiră moartea pe filosofi", moartea este doar un termen pentru un filosof, pentru că filosofii se inspiră din orice. Îngerii având viață veșnică lângă Dumnezeu, un înger filosof s-ar fi gândit: "de ce să fie așa? de ce mereu Dumnezeu? De ce n-ar fi și moarte? Ce este, de fapt, moartea dacă nimeni n-a murit în toată eternitatea?"...un lucru duce la altul, până când aceștia devin prea mândrii de viața și personalitatea lor, încât se cred mai presus de viața pe care o au, cum s-ar zice "dacă mor, oricum voi trăi veșnic ca o legendă".
Dacă n-am mai muri, am fi așa mulți oameni pe pământ că ne-am asfixia. Dar dincolo de bariera logică a problemei, dacă n-ar fi moarte, tot ar fi filosofi. Și în prezent o mare parte din filosofie este legată de viață. Despre moarte nici nu prea ai ce să zici, e singurul lucru de care suntem siguri, dar despre care nu știm... mai nimic.
Bună asta: singurul lucru despre care suntem siguri şi totodată singurul despre care nu ştim nimic. Dar stai, să nu generalizez. Poate că sunt unii, chiar şi aici pe site, care ştiu.
Ar mai filosofa cu siguranta, nu cred ca moartea se poate numi „muza filosofiei". Just my opinion.
Cred ca moartea e mai mult decat muza a filosofiei. Poate e muza a tot ceea ce facem in viata.
Incercam sa ne bucuram cat mai bine de viata, pentru ca stim ca la un moment dat se va sfarsi. Cautam sa obtinem tot ce ne dorim, pana nu e prea tarziu, fie ca e vorba de bani, iubire, sanatate sau experiente.
Toate astea se intampla pentru ca nu putem vedea dincolo de moarte. Credem ca dupa moarte nu mai urmeaza nimic, desi nu putem explica ce inseamna "nimic" sau "a nu exista".