Se pricepe cineva la hidrotehnică? Am urmărit o discuţie între doi ingineri, în care era vorba de forţa pe care apa unui râu o exercită asupra pietrelor întâlnite în cale. S-a spus că dacă viteza curentului de apă a unui râu este de patru ori mai mare decât a altui râu, atunci primul râu este capabil să rostogolească prin albia sa pietre mai grele de 4^6 ori (4 la a şasea), adică de 4096 ori, faţă de cel de al doilea râu. Atât am reţinut. Nu s-au dat explicaţii.
Vi se pare plauzibil? Prin ce metodă de calcul s-ar putea ajunge la o asemenea concluzie?
Ordonare:
După relevanţă
Stai, ca nu pricep!
Deci, tu, care habar n-ai de hidrotehnica, ai auzit o discutie intre doi specialisti, ai retinut EXACT valorile numerice ( repet: intr-un domeniu care iti e strain) si, acum, vrei metoda de calcul.
Am impresia ca ai TU de calculat chestia asta, nu te pricepi, sau nu te duce capul si cauti aici vreun fraier sa-ti faca tema.
RăspundeTemă la ce? Ştii tu că se face hidrotehnică la şcoală?
Răspunde 
Tot ce stiu este ca exista doua tipuri de presiune. Una statica si alta dinamica.
Iar presiunea dinamica este direct proportionala cu patratul vitezei lichidului.
Deci m-as gandi ca raul va putea deplasa pietre mai grele de 4^2 ori.
Calculele de rezistenţă în hidrotehnică sunt foarte complicate. Am văzut, de exemplu, ce e la aflarea diametrului unei conducte de abur...te ia ameţeala.
Probabil userul care a răspuns primul ne-ar putea da o mână de ajutor. Că e deştept.
Din punctul meu de vedere atat timp cat cunosti presiuena exercitata de fluid asupra corpului poti determina si forta.
Iar presiunea exercitata de fluid este pe de o parte o presiune statica (data de insasi existenta stationara a fluidului) si o presiunde dinamica (care apare atunci cand fluidul are o anumita viteza).
Initiai ai o anumita presiune.
Crescand viteza ai modificat presiunea, mai exact presiunea dinamica. Presiuena dinamica variaza in functie de viteza la patrata fluidului.
Intrebarea pare extrem de compelxa. Curgerea unui rau este in principal curgere turbulenta. Habar nu am ce formule aproximative deduse empiric mai pot exista.
Ce am scris mai sus pare, pentru mine, un punct bun de plecare. As fi surprins daca acest calcul complicat nu are legatura cu aceste relatii.
Uneori am pus aici probleme la care ştiam rezolvarea, să văd cum se descurcă alţii. Dar aici chiar nu ştiu; mai mult decât am scris în enunţ nu ştiu. Poate ar trebui să răsfoim puţin nişte manuale de hidrotehnică. Dar poate avem lucruri mai bune de făcut. 
Am fost şocat să aud că e vorba de puterea a şasea.
Tu cum ştii că variază proporţional cu pătratul vitezei?
Https://www.grc.nasa.gov/WWW/K-12/airplane/dynpress.html
Te-ai gandit ca forma acelei pietre ar putea produce un anumit tip de miscare turbulenta care se opune intr-o oarecare masura deplasarii ei? Este perfect posibil. Spre exemplu, de asta mingea de golf are acele adancituri specifice. O minge perfect neteda nu ar ajunge foarte departe fix din acest motiv.
Pe de alta distanta dintre piatra si marginea raului sau dintre piatra si alta adiacenta ei poate influenta formarea unor asemenea curenti.
In functie de aceste caracteristici geometrice, forta pe care piatra o resimte variaza.
Modul in care un fluid aflat in curgere turbulenta interactioneaza cu o anumita geometrie este aproape imposibil de prezis.
Este deci posibil ca pentru anumite forme, prezenta acestor curenti ce se opun deplasarii sa devina din ce in ce mai pronuntata pe masura ce viteza fluidului creste. In timp ce, pentru alte forme, prezenta acestor curenti sa dispara complet de la o anumita viteza.
Ce incerc sa spun este ca, daca ar fi sa trasam un grafic al fortei resimtita de bolovan in functie de viteza raului acesta ar putea avea aliri dintre cele mai ciudate. In functie de cea mai mica variatie in geometria problemei (forma pietrei, prezenta altei pietre langa ea, distanta dintre piatra si marginile raului, etc) acest grafic ar putea arata complet diferit.
Daca as sti ca la final voi descoperi o relatie care imi da forta resimtita de bolovan i nfunctie de viteza raului m-as apuca sa caut chiar acum. Dar din moment ce stiu ca nu poate exista o asemeena relatie, ci doar aproximari si formule deduse empiric nu ma simt prea motivat.
Da, sunt prea mulţi factori care intervin. Şi nu cred că merită să aprofundăm. Fiecare specialist studiază în amănunt problemele specifice domeniului în care lucrează, de care se izbeşte în practică. Uite, de exemplu, ar fi interesant de ştiut cum variază strălucirea unui corp incandescent (filamentul unui bec) cu temperatura. Dacă bine îmi amintesc, la incandescenţa de culoare albă-gălbuie intensitatea luminoasă creşte proporţional cu puterea a 12-a a temperaturii (e vorba de temperatura absolută), iar la incandescenţa de culoare roşie, cu puteri chiar mai mari. Cine ştie ce formule sau ecuaţii sofisticate intervin şi acolo!
Mie îmi pari orientat mai mult spre fizica sau matematica.
Nu mă pricep la hidrotehnică, așa că nu pot decât să mă pronunț dacă mi se pare plauzibil sau nu, și aș zice că da, fizica ni se poate părea destul de surprinzătoare în comparație cu aparențele.
Să luăm forță vântului de exemplu, aerul abia exercită presiune la viteze de 20-30 km/h dar la viteze de peste 100 km/h poate distruge clădiri.
Alt exemplu care îmi vine în minte este scara Richter, care este logaritmică, un cutremur de 5 grade este de 10 ori mai puternic decât unul de 4, iar unul de 6 grade de 10 ori mai puternic decât unul de 5 și tot așa.
E vorba tot de forțele exercitate până la urmă, chiar dacă nouă diferențele nu mi s-ar părea așa mari, se pare în reprezentare matematică ele sunt destul de semnificative.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
