Deşi nu mă consider o persoană pragmatică, sincer eu nu înţeleg majotatea scrierilor şi zicalelor despre iubire. (precizez că sunt într-o relaţie de aproape 3 ani şi sunt fericită)
Se spune că prima dragoste nu se uită. Eu l-am uitat, era un coleg de şcoală, nici nu mai ştiu cum îl chema şi totuşi mă gândeam non-stop la el, plângeam dacă vorbea cu alte fete, chestii de genul acesta, obişnuite pentru o fetiţă de 12 ani.
Se mai spune că primul sărut nu se uită. Al meu a fost cu un tip la care nu ţineam deloc, aşadar l-am uitat cu uşurinţă.
Sau că prima dată când faci sex va fi super mega special(zicala veche), sau că va fi super naşpa şi dureros(zicala nouă). La mine n-a fost nimic din astea 2, nici n-a fost evenimentul anului, să fie artificii, dar nici n-a fost naşpa.
Majoritatea cărţilor de dragoste (pe care le citesc cu plăcere, dar nu ma identific cu ele) ne învaţă să fim egoişti în iubire, să căutăm perfecţiunea, etcetc. Chiar dacă acestea în teorie sunt frumoase, în practică nu e aşa. Există şi un alt tip de iubire, care nu este menţionat în nicio carte. O iubire normală, care se instalează după un anumit timp de interacţiune, care evoluează frumos dar şi involuează, o iubire realistă. Căci mie cel puţin nu mi-a fost dat să trăiesc o iubire ca-n poveşti, să fiu "sweped off my feet" de către un "prince charming", dar nu mă consider nefericită în iubirea mea, şi sunt 100% sigură că el e cel cu care voi rămâne, în final.
Sunt de acord ca nu uiti niciodata prima dragoste. De ce? Pentru ca de obicei se intampla cand esti tanar (adolescent in general) si lipsit de griji. Si atunci lumea e a ta, impreuna cu persoana de care te-ai indragostit.
A doua dragoste... nu stiu. Stiu o fata care mi-a marturisit (sincer vorbea) ca a iubit vreo 4 baieti, si ea avea 20 de ani. Mi-a fost greu sa inteleg cum. Raman totusi la ideea mea ca dragostea (intre doi oameni) e doar un instinct manifestat, nimic mai mult. Un interes meschin si o teama de nesinguratate exprimata prin cuvinte sau fapte, care nu fac decat sa acopere aceasta teama si sa hraneasca acest interes...
Sa iti raspund si la a doua intrebare a ta. A doua dragoste, nu stiu... eu nu cred in dragoste ca sentiment uman, am mai zis. Deci intensitatea poate fi oricum, din moment ce e data de reactii chimice ce au loc in creier, indiferent ca e prima sau a n-a 'dragoste'.
Prima iubire are un efect marcant asupra fiecărei persoane. Fie că a fost fericită, fie că nu, prima dragoste e un reper pentru orice altă relaţie viitoare. Toate celelate se trăiesc în comparaţie cu prima. Prima iubire reprezintă mitul tinereţii veşnice. Îţi aminteşti cu drag de acele clipe, când, naivă fiind, trăiai o iubire perfectă. Când nimeni nu te deranja şi nu existau probleme, factori externi care să vă despartă. Trăieşti miracolul primei iubiri o singură dată, şi efectul ei te urmăreşte mereu. Aşa e şi cu primul sărut, prima dată când faci deagoste, prima ciocolată...
Am crezut destul in dragoste si cand am vazut ca vine esec dupa esec, frustrare dupa frustrare am sesizat ca acel element de dragoste e doar o inventie creata de lume ca sa dea un strop de fericire altor persoane cand se simt prost (e metafora) acum dragostea exista pe bani si lux. Si inca ceva, chiar daca e o fata de treaba sau baiat de biserica numai a 4º sau 5º oara cand ii propune oferta de bani pentru un sex accepta nu ti-ai dat seama ca magnatii plin de bai au ce vor si cel sarac o duce rau acum ai vazut ca ti-am zis.
Prima dragoste nu se uită niciodată. Asta nu înseamnă că nu te mai poţi îndrăgosti după aceea, doar că...nu va fi la fel de puternică această a doua dragoste.
Dragostea... Daca prima dragoste e ceva frumos,o relatie, care se temrina intr-un final, modul cum se termina doare.Si suferinta exista,atunci si chiar si pe parcurs, ca sunt si momente grele
Dar fiecare om avut o prima dragoste, nimeni nu s-a nascut cu experienta in relatii.Si cu siguranta de acolo a pornit tot viitorul,pe baza inceputului
Mai rar ca prima dragoste sa fie si ultima,dar e speciala pentru ca apoi te uiti in trecut si vezi ca te leaga niste amintiri, suferinte, si si momente frumoase.
Va rog, permiteti'mi sa reformulez, insa vreau un raspuns cu adevarat sincer.Credeti ca urmatoarea dragoste(dupa prima), ar fi la fel de intensa ca aceasta?
Eu imi aduc aminte prima dragoste. In fine eu imi aduc aminte doate iubirile prin care am trecut. Exista si dragoste dupa prima relatie si dupa orice relatie. E imposibil sa nu gasesti pe cineva cu care sa te intelegi mai bine, sa te simti mai bine si sa nu te indragostesti de aceea persoana.
Salut, din punctul meu de vedere prima daroste niciodata nu se uita este aceea prima relatie in care conteaza totul de la primul sarut pana la prima noapte petrecuta impreuna sa zicem. Chiar daca 'prima dragoste' se desparte de tine evident ca dupa ce iti revii poate sa existe si a doua, a treia etc. (bine asta nu inseamna ca sa te indragostesti de fiecare fata cu care ai o realtie). Prima mea dragoste a fost la 18 ani intr-o relatie cu o tipa de 24 de ani. Evident ca in momentul in care am intalnit-o pe ea toate relatiile mele anterioare mi s-au parut 'joaca de copii'. Practic ne completam reciproc. Evident ca la 'mintea mea de atunci de 18 ani' mi-am zis ca ma voi insura cu ea. Dar intr-un final realtia noastra s-a facut praf si pulbere cand am aflat ca ea de fapt in paralel traia cu unul de la locul ei de munca. Chiar daca mi-a facut 'figura asta' eu unul nu am uitat-o nicioadata si nici nu o voi uita.
Cateodata prima dragoste nu e chiar "dragoste". Adica, ma pot da exemplu, pe primul meu prieten nu l-am placut de loc, dar era disponibil si la 11 ani vroiam si eu un prieten. La 12 ani am tanjit 6 luni dupa un baiat, dupa care am fost cu el 1 saptamana si un pic si am aflat ca nu m-a placut si ca vroia sa isi bata joc de mine. Acum am 12 ani si jumatate[iubirea nu are varsta, deci nu vreau sa ma criticati] si am un prieten de 14 ani, si pot sa spun ca de abia acum am aflat ce e iubirea. Cu primul prieten nici macar nu ma salutam, cu al doilea doar ma pupam pe obraz desi vroiam mai mult, dar nu vroia el pentru ca doar isi batea joc de mine dupa cum am mai spus, iar acum... cu al treilea traiesc o MINUNATA poveste de dragoste:X. Suntem impreuna de 1 luna si ne iubim extrem de mult.
Eu una am uitat prima dragoste, pentru ca atunci chiar nu aveam sentimente pentru persoana respectiva.
Oricine ar zice orice...PRIMA DRAGOSTE NU SE UITA.
Intradevar sentimentul dispare si mnaoh mare parte uiti.Da o sa ii stii numele si cum arata cand te-ai indragostit de ea/el toata viata.
Pai pe prima niciodata nu o uiti.ptr ca si eu am patit la fel;; dar va mai fi si alta, si alta pentru ca DRAGOSTEA E NEMURITOARE! SE REINCARNEAZA MEREU! asta sa stii
Da! este foarte adevarat prima nu o poti uita deloc, nu ai cum, si da este adevarat exista si a doua dragoste si poate chiar si a trea, trebuie doar sa stii unde sa cauti si cand sa cauti, eu am 26 de ani prima dragoste a mea a fost la varsta de 17 ani, o dragoste adevarata, si ca sa vezi acum mi-am gasit alta persoana de care sunt la fel de indragostit cum am fost si atunci, ba poate chiar mai mult, din cauza ca acum stiu mai bine ce am de facut si cum sa mentin relatia, iti urez success!
anonim_4396 întreabă: