Se spune ca oamenii prosti sunt mai fericiti, mai increzatori, in timp ce aceia inteligenti sunt plini de dubii si sufera mai mult.

Asa sa fie. Daca un om e prost, trece increzator strada cand vine o masina cu viteza uriasa foarte aproape de el, facand legaturi logice absurde si invalide, si moare.
Omul destept incearca sa anticipeze, sa se gandeasca de doua ori daca merita riscul, daca poate ocoli pe partea opusa, si traieste. Poate ca nu a fost foarte potrivit exemplul, dar asta mi-a venit in minte.

Vreau sa intreb, acest tip de inteligenta, la ce anume se refera, inteligenta emotionala sau la capacitatea intelectuala?
Overthinking-ul te poate distruge intr-un final, mai ales cand gandesti prost si raspunsul corect e unul la care, de fapt, nu te-ai fi gandit vreodata.
Daca iti pasa doar de oamenii care merita si te fac fericit, pe ceilalti ii dai la o parte, esti inteligent? Daca esti capabil sa treci mult mai usor decat restul peste suferinte (in general provocate voluntar sau nu de oameni), esti destept? Daca esti pragmatic, esti insensibil sau capabil de a filtra?
Daca preferi sa arunci intr-o cutie, intr-un colt al prioritatilor complexele pe care le ai (dar sa stii ca le ai), incercand sa evidentiezi calitatile si sa te folosesti de ele la maximum, esti inteligent? Asta evident ca iti va oferi si incredere in sine.
Daca nu mai emiti judecati de valoare, ci tii cont doar de fapt in sine, mai ales cand vine vorba de fapte care iti aduc sentimente negative, asa scapand de frustrari, esti inteligent? (Cutare elev are cea mai mare medie din clasa la istorie, eu sunt pe al treile loc si mi-e rusine/cutare elev a invatat pe merit ceva care sa il ajute pe viitor sau a copiat la fiecare test, a invatat prea putin si notele nu reflecta realitatea?).
Oare scopul omului nu e de fapt fericirea si sa ii placa ceea ce face si cine a ajuns sa fie?

Voi cum vedeti lucrurile?

Scopul omului cei aia, suntem norocosi ca existam si mai norocosi daca ne trezim maine, cred ca scopul vieti e sa te bucuri de fiecare clipa traita

Inteligența emoțională induce fericire, fără nici o discuție.
Cunoașterea aduce roade, iar mai apoi împlinire.
Singurul lucru care ne duce spre nefericire și tristețe este conștientizarea fricilor.

Doar un prost nu stie sa fie fericit.

Ah,de mult voiam sa vad o intrebare de asta! Si eu privesc exact la fel lucrurile.Adica stii si tu fata aia care s-a dus la manastire sa se calugareasca la doar 16 ani.
S-a confirmat ca acea fata era olimpica la matematica, roamana etc. Dupa romanul nostru, daca ai note mari esti inteligent.Ei, nu e asa.De ce inteligenta da dovada fata aia cand a fugit la manastire la varsta aia cand avea toata viata inainte.E si vina parintilor si vina ei.
Matematica sa zicem e doar un tip de inteligenta dar mai exista si alt tip.Un om inteligent, matur se poate descurca in viata, isi face planuri de viitor, se organizeaza, gandeste rational.Invatatul la scoala arata munca nu inteligenta.
Un profesor de-al meu de matematica ne spunea:Inteligenta e capacitatea omului de a face legaturi.Mare dreptate avea!

Nu cred că contează prea mult dacă eşti prost sau deştept.La final tot acolo vei ajunge indiferent de cine ai fost, ce ai făcut şi ce ai agonisit o viaţă.
Cred că viaţa nu este altceva decât un cumul de sentimente şi trăiri.Nu trebuie să asculţi de nimeni, nu fă ceea ce nu-ţi place, nu alerga niciodată după bani sunt doar o iluzie; fii în comuniune cu natura acceptă tot ceea ce ţi se întâmplă şi nu te supăra niciodată ci găseşte o rezolvare rapidă. Toată viaţa să ai o mentalitate deschisă, să refuzi diplomatic orice nu-ţi place, să iubeşti tot ceea ce ai.
Suntem nişte fiinţe ce tind spre perfecţiune şi odată ce vei înţelege cum functioneză viaţa atunci vei fi o fiinţă cu adevărat fericită.Nu-ţi fie frică de nimic pe lumea aceasta nici chiar de moarte e doar o transformare.Nu mai regreta nimic din ceea ce ai făcut, faptul e consumat nu mai poţi face altceva decăt să ieşi din această situaţie.

Doar înţelege cum functioneză viaţa şi ai să vezi că nu prea conteză cât de prost sau inteligent ai fost.
Nu căuta pe internet să vezi cum functionează viaţa. Ieşi în natură, călătoreşte, descoperă mereu lucuri noi. Nu mai asculta presa şi alte rahaturi din astea.
Mergi la mănăstire şi ascultă călugării; sunt nişte fiinţe care îţi vor binele indiferent cine eşti.Ascultă pildele şi povestirile creştine, budiste sau rastafari; cu siguranţă te vor ajuta.
Şi nu, nu cred în Dumnezeu dacă la asta te-ai gândit doar că îmi plac moralele acestora.

Uite ceva care sper să-ţi placă:
http://www.youtube.com/watch?v=_UlQysfpqds

Eu vad lucrurile fix cum le vede Dr. House.

Exista diferite tipuri de oameni ''prosti'' si diferite tipuri de oameni ''inteligenti'.

Din punctul meu de vedere e adevarat ca omul ''prost''(adica fara cunostinte vaste) e mai ferit de a vedea REALITATEA VIETII.
El nu reflecta asupra vietii,nu isi pune intrebari si asfel nu trebuie sa gaseasca raspunsuri(de cele mai multe ori ''grele'').
Un om prost traieste in ''lumea lui'' pe care CREDE ca o cunoaste (tocmai fiindca NU ESTE CONSTIIENT de ceea ce NU cunoaste) iar necunoscand nimic are IMPRESIA ca STIE TOTUL asfel nu isi pune intrebari la care trebuie sa raspunda si ramane la STADIUL cunostiintelor sale reduse)


Un om ''inteligent'' isi pune intrebari despre tot ceea ce nu cunoaste, ANALIZEAZA, incearca sa CUNOASCA, sa patrunda dincolo de ''afis''!
Tocmai de aceea un om inteligent sufera mai mult(pentru ca descopera adevaruri crude, INTELEGE situatii complexe...)

Hei Everlina! Ai pus o intrebare foarte interesanta si drept sa ti spun eu vad in felul urmator lucrurile..Fiecare om cat de inteligent sauprost ar fi cred ca are sentimente.cea mai buna prietena a mea este foarte inteligenta si am observat ca ea se foloseste de inteligenta emotionala..este foarte buna la matematica spre deosebire de mine..care iubesc muzica.In legatura cu intrebarea ta..scopul omului este fericirea si vorba aceea,, Mai bine sarac si fericit decat bogat si trist,,. Sper sa te fi ajutat si vreau sa aud parerea ta!