Se spune ca viata este o lupta. cu cine ne luptam? si de ce o facem?

1-Cel mai mult ne luptam noi intre noi.
2-De idioti.

Eu nu am vazut niciun luptator, cu atat mai putin o lupta. Cred ca astia de se "lupta", zic ei, sunt lasii.

Tocmai cu viata, pentru supravietuire!

Lupta este zolnica.Sa ai un ban in plus, sa ai o casa si masina bengoasa, partener de viata super, extra, nemaipomenit.

Cu noi insine, si cu obstacolele care ne apar in cale...

In general ne luptam cu noi insine pentru a nu mai face greseli si a nu le repeta pe cele facute deja! Totul se rezuma la "supravetuire" cat si la un trai mai bun pentru fiecare in parte.Asta a dus la tehnologizare si la inventii pentru folosul nostru(al tuturor)Prin insusi natura noastra(a omului)am incercat sa ne dezvoltam dela descoperirea focului si pana la inventarea rotii.Suntem curiosi din fire pentru a afla "CUM?" si "DECE?"se intimpla asa si nu altfel. Oare nu te-ai intrebat de ce te-ai nascut?
Raspunsul e simplu.PENTRU a cauta raspunsuri pe care altii nu le-au gasit momentan dar nu e neaparat sa fi tu acela care le descopera.Totul se rezuma la final la acumularea cunostintelor (tu-eu-altii)si punerea lor in practica pentru simplu fapt ca suntem curiosi si avem constiinta(sentimente+memorie+abilitatea de a decide+sensibilitate+si dupa ce mai crestem a faca diferenta dintre bine si rau).E drept ca multe animale au aproape acasta capabilitati dar chiar si ajunse la maturitate ele tot au instinctul primar in sange.

Unii oameni se lupta pentru agonisire ..toata viata cauta sa agoniseasca averi,dar pentru ce, ma intreb? in final nu luam nimic cu noi.

Alti oameni se lupta cu ei insisi, toata viata. Viata lor e o cautare de sine si o cautare a locului lor in lume si in existenta.

Ducem lupte imposibile, pe care cu greu le purtam pe umeri.Ne obosim fiinta si mintea,iar personalitatea,in unele cazuri se altereaza si avem de suferit.
Devenim nevrotici,vesnic nemultumiti,rautaciosi,egoisti,robotizati.
Si asta doar in acele cazuri in care rezultatul sperat de noi nu se iveste.

Cred ca omul a aparut pe Pamant ca si cum s-ar fi trezit dintr-un vis si bajbaie. Inca e mic in a invata cum sa traiasca cu adevarat,cumpatat si rational. Inca e la scoala.

Viata e o lupta doar din punctul nostru de vedere.
Ea in sine nu e o lupta.E o descoperire poate.
Ocazia fiecarei persoane de a descoperi adevarul propriu,de a se ilumina.
Asta e adevaratul nostru scop cred,asta este viata : lucrurile simple, bunatatea, altruismul, cautarea de a evolua mental, de a stii cat mai mult.
Si nimic mai mult nu ne trebuie.

Viața va fi mereu considerată o luptă.
O luptă ce nu se va sfârși niciodată, doar pentru că oamenii nu sunt atât de prietenoși pentru a face pace unii cu alții.
Ne luptăm cu destinul, pentru a ne crea un scop în viață. E inevitabil acest lucru.
În plus, o facem pentru că aşa trebuie, pentru că aşa e normal.

1. Luptam cu ego-ul nostru.
2. De ce o facem? Pentru ca si el (ego-ul), si noi, suntem al naibii de orgoliosi.

Este vorba de eternele conflicte intre oameni, pana la urma am ajuns la concluzia ca si sistemul, in care traim si care ne dicteaza actiunile intreprinse, este bun la ceva.De ex. daca n-ar mai fi existat Drepturile Omului si toate aceste legi ce ne protejeaza (de noi insine) ne-am mai fi mancat si acum (in sec. 21) intre noi ca animalele salbatice caci Nu sintem Deloc o rasa Pasnica, sa nu uiti vorba asta.Tot ce facem facem pentru supravietuire si confort (mofturile trupesti si materiale caci intotdeauna ne dorim mai mult chiar daca stim ca avem tot ce ne trebui niciodata nu sintem multumiti cu situatia data) Insa asta nu-i o scuza cand vine vorba de `distrugerea` noastra cat si a altor fiinte.

Nu este vorba de lupta intre Om si Viata ci de lupta intre Om si Om, El cu pers. Lui, Om si Natura (ne-am pus pana si impotriva adev. noastre mame, atat de inconstienti sintem), Om si Credinta etc.Dar nu impotriva vietii. Dupa cum spuneam, mai mult este o lupta intre noi si noi.

Intre Interesul meu si Interesul tau, caci fiecare dintre noi are ca scop sigur urmarirea interesului propriu.
Asa sigur intelegi mai bine.

Luptam pentru noi, luptam pentru cei din jurul nostru, dar uitam uneori sa ne luptam cu noi insine fiindca raul cel mai mare ni-l facem cu mainile noastre. Atunci cand realizam ca problemele pornesc de la noi si reusim sa invingem... am castigat ce era mai de pret.

Ne luptam pentru supravetuire!

Luptă? Pentru unii ar fi, nu şi pentru mine. Depinde din ce puncte de vedere priveşti totul. Orice luptă se încheie ori cu o pierdere, ori cu un cîştig. Nu cred că ar merita riscul.
Şi totuşi, dacă ar fi să privesc lucrurile într-un alt mod, cred că mulţi luptă pentru ceea ce doresc să obţină, indiferent cu cine sau cu ce.

Ne luptam cu sistemul. E singurul care ne face viata grea, iar unora chiar imposibila.

In fiecare dintre noi este o parte buna si o parte rea, pentru simplul fapt ca nu suntem perfecti. Si intotdeauna va exista o lupta dintre partea buna si partea rea a noastra. Tot ce trebuie sa facem este sa ne controlam propria minte, sa nu lasam partea noastra negativa sa ne distuga sufletul.Aceasta este marea lupta a vietii noastre, o lupta morala, si nu fizica...Cum s-ar spune, o lupta cu noi insine...