Se spune despre lumină că se comportă ca undă şi particulă chiar şi la nivel de proton individual; că protonii interferează cu ei înşişi. Poate cineva să explice, cu cuvinte simple, aşa să înţeleagă tot omul, chiar şi unul ca mine, cum vine asta „interferează cu ei înşişi"? Eu ştiu că interferenţă este fenomenul de compunere a efectelor a două mişcări vibratorii provenite din surse diferite; deci diferite.
"Unde ai citit dta că protonii interferează cu ei înșiși?"
Cred ca formularea era: "Protonul trece prin cele doua fante si interfereaza cu el insusi."
Ceea ce pare corect, numai ca, fizic vorbind, in momentul in care protonul a trecut prin cele doua fante deja vorbim de doi protoni diferiti fiecare cu lungimea lui de unda.
"Astfel protonul care este o entitate cuantică, nu îi aplici modalitățile de interpretare a lumii macro."
Si realitatea "macro" in care traim se supune acelorasi reguli cuantice, dar care devin mult mai subtil. Astfel ipoteza De Broglie ne spune ca o bila de biliard ar trebui sa aiba o componenta ondulatorie, cu lungimea de unda direct proportionala cu constanta lui Planck si invers proportionala cu impulsul particulei. Cu alte cuvinte, bila de biliard este si ea unda, la fel ca protonul, electronul si orice alta particula. Diferenta este ca, avand o lungime de unda atat de mica, nu se va comporta precum o particula cuantica. Daca aveo lungime de unda de ordinul metrilor ar fi fost ceva obisnuit sa vezi o blia de biliard ce se teleporteaza directa in buzunarul mesei.
O analogia buna este apa, care pentru un tantar pare sa fie guvernata de cu totul alte legi ale fizicii, legi care iti permit sa exploatezi tensiunea superficiala pentru a te mentine la suprafata.
Aici banuiesc ca nu ma vei contrazice cand spun ca apa se supune acelorasi legi atat pentru un tantar cat si pentru un om.
Similar in cazul lumii cuantice. Nu este ca si cand realitatea ar avea doua seturi de legi diferite pe care le aplica in functie de scara la care te afli. Exista legi fundamentale si consecinte ale lor.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Ipoteza De Broglie sustine ca absolut totul, de la un proton pana la o blila de biliard, este atat unda cat si particula. Lungimea de unda este invers proportionala cu masa corpului (cu impulsul corpului mai exact).
Particula si unda, este destul de complicat. Dar modul in care se combina cele doua notiuni este ca unda reflecta probabilitatea ca particula sa existe intr-o anumita zona. Asa ca ventrele undei, (adica punctele de maxim si de minim ale undei) reflecta zone cu probabilitate mare de aparitie a particulei, in timp ce zonele in care elongatia undei este redusa reflecta puncte in spatiu in care particula are probabilitate minima de aparitie.
Particulele cuantice au un comportament ciudat, pot sa dispara dintr-un loc si sa reapara in altul, sau pot chiar sa existe in doua locuri simultan. Iar tot acest comportament aparent haotic este descris matematic prin intermediul unei unde.
Practic vorbim de un singur concept: o particula ce se comporta precum o unda.
Cand ai doua particule comportamentul va fi descris de o noua unda rezultata din compunerea celor doua unde asociatefiecarei particule.
"interferează cu ei înşişi"
Cred ca expresai era folosita dupa ce electronul deja a trecut prin cele doua fante. Moment in care deja exista doua surse diferite: cele doua fante. O unda nu poate interfera cu ea insasi, dar cand o unda trece printr-o fanta de dimensiuni foarte mici apare un fenomen, al carui nume l-am uitat, prin care fanta insasi se comporta ca o noua sursa. Dimensiunea fantei de la care apare acest fenomen variaza functie de lungiema de unda. De asta si cerul este albastru. Distanta dintre molecule este suficient de mica incat lumina albastra ce trece prin acea zona este dispersata.
Răspunde
Se spune despre lumină că se comportă ca undă şi particulă.
Nu băiatu, acest concept este învechit.
La nivel cuantic este o altă lume, nici undă nici particulă, cu altceva.
Astfel protonul care este o entitate cuantică, nu îi aplici modalitățile de interpretare a lumii macro.
Unde ai citit dta că protonii interferează cu ei înșiși? Sursa este ceva ziarist, oare?
Experimentul lui Thomas Young a demonstrat că lumina se comportă ca o undă. Iar Einstein, ca să explice efectul fotoelectric, a admis faptul că lumina conţine particule. Iar comisia de "arbitri" (Neils Bohr, Werner Heisenberg, Erwin Schrodinger, Max Born) au declarat partida remiză: lumina este şi ca undă, şi ca particulă; mai mult decât atât, este ca undă şi ca particulă la nivelul protonilor înşişi.
Este acest concept deja învechit?
Răspunde
Da, căci mecanica cuantică a evoluat mult de tot de atunci.
O particulă cuantică este altceva, din altă lume, altă dimensiune.
Frumos, frumos răspuns, dar mai citește mecanică cuantică, de la de Broglie încoace.
De curiozitate te-as intreba, ai incercat vreodata sa intelegi calculul pe care l-a facut Schrodinger prin care a ajuns la acea faimoasa ecuatie? Mi se pare fantastic ca ondulatiile unor pachete de unda sa fie reprezentate printr-o ecuatie.
"Unde ai citit dta că protonii interferează cu ei înșiși?"
Cred ca formularea era: "Protonul trece prin cele doua fante si interfereaza cu el insusi."
Ceea ce pare corect, numai ca, fizic vorbind, in momentul in care protonul a trecut prin cele doua fante deja vorbim de doi protoni diferiti fiecare cu lungimea lui de unda.
"Astfel protonul care este o entitate cuantică, nu îi aplici modalitățile de interpretare a lumii macro."
Si realitatea "macro" in care traim se supune acelorasi reguli cuantice, dar care devin mult mai subtil. Astfel ipoteza De Broglie ne spune ca o bila de biliard ar trebui sa aiba o componenta ondulatorie, cu lungimea de unda direct proportionala cu constanta lui Planck si invers proportionala cu impulsul particulei. Cu alte cuvinte, bila de biliard este si ea unda, la fel ca protonul, electronul si orice alta particula. Diferenta este ca, avand o lungime de unda atat de mica, nu se va comporta precum o particula cuantica. Daca aveo lungime de unda de ordinul metrilor ar fi fost ceva obisnuit sa vezi o blia de biliard ce se teleporteaza directa in buzunarul mesei.
O analogia buna este apa, care pentru un tantar pare sa fie guvernata de cu totul alte legi ale fizicii, legi care iti permit sa exploatezi tensiunea superficiala pentru a te mentine la suprafata.
Aici banuiesc ca nu ma vei contrazice cand spun ca apa se supune acelorasi legi atat pentru un tantar cat si pentru un om.
Similar in cazul lumii cuantice. Nu este ca si cand realitatea ar avea doua seturi de legi diferite pe care le aplica in functie de scara la care te afli. Exista legi fundamentale si consecinte ale lor.
Aici doar Sadrian ne salveaza. Oricum, buna intrebarea, e domeniul meu de interes. (In timpul liber)
Saracu' sadrian46: inca nu s-a prins ca lumina consta din fotoni, nu din protoni.
In sfarsit, astepteam sa vad cand se prinde primul om care e treaba cu protonii si lumina. 
Ideea din întrebare era că nu doar particulele elementare, cum sunt fotonul și electronul, au proprietăți de unda cât și combinații ale acestora, cum ar fi protonul.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
