Something to read.
Se făcea că eram tânăr, un puşti de 19 ani. Eram cu Paul, un prieten bun, ne întorceam de la viza medicală pentru recrutare în armată şi în drum spre casă trebuia să trecem pe la un xerox să facem nişte copii după câteva acte. Din comoditate am scurtat drumul printre blocuri. La un moment dat, nu aveam cum să nu observăm, o domniţă blondă, apetisantă, la vreo 35-37 ani, îmbrăcată într-un capot rosu, de casă, cum se lupta cu un covor imens, încercând să-l dea jos de pe bătător. Cum noi eram nişte flăcăi cumsecade, am satit imediat să dăm o mână de ajutor. Cu adevărat recunoscătoare ne-a gratulat cu mii de mulţumiri şi ne-a mărturisit că şi de pus a ajutat-o un vecin şi că se gândeşte cu groază că trebuie să care ditamai covorul, singură, până la etajul 1. Mna, evident că ne-am oferit să-l ducem noi. Am dus covorul până în apartamentul domniţei. Ţin minte şi acum cât de sexy şi excitant îşi unduia fesele, pe scări la doar câţiva zeci de cm în faţa noastră. Poate că şi hormonii tinereţii noastre îşi spuneau cuvântul, dar în orice caz, femeia arăta foarte sexy. În casă, mobilierul şi decoraţiunile trădau bună-starea şi bunul gust al celor care locuiau acolo. Şi am avut timp să observăm asta pentru că odata ajunşi în casă, am mai zăbovit ceva. Dana (aşa s-a recomandat) ne-a povestit că soţul ei ajunge acasă abia a doua zi şi până atunci ar vrea să termine curetenia, aşa că, ar fi dispusă să ne plătească o sumă de bani pentru tot deranjul, dar că ne roagă să o ajutăm să bage covorul şi sub bibliotecă. îţi dai seamă că nu putea ea singură să ridice ditamai şandramaua ca să întindă covorul şi pe sub mobilă.
- Vă servesc cu ceva: o cafea, suc, ceai?
- Aa, nu mulţumim, că nu durează, imediat…
- Ei, haideţi că până vă trageţi sufletul vă fac câte o cafeluţă.
Eu cu Paul, hotărâţi pe treabă. În doi timpi şi trei mişcări întinsesem covorul pe jos. Ne mai dădeam coate că în sufragerie era o măsuţă pe care a trebuit să o mutăm de colo colo. Ei, măsuţa asta era din sticlă, iar pe raftul de dedesubt, erau două reviste porno. (ceea ce pe timpul ăla… crede-mă, era culmea perversiunii). Între timp, Dana chiar ne-a făcut câte o cafea. Şocul vieţii mele a fost când Paul s-a dus la baie să se spele pe mâini şi Dana s-a apropiat de mine şi mi-a şoptit:
"Scapi şi tu de prietenul tău şi te întorci să mai aranjăm câte ceva pe aici?"
WOW, simţeam că-mi bubuie pantalonii. N-am apucat să bângui nimic că se întorsese şi Paul şi oricum mă fâstâcisem tot. Al draq Paul (care nu ştia nimic) tot trăgea să o mai lălăim p’acolo. Eu nu că mergem, ăsta că să bem şi noi cafeau…eu nimic. Mergem!
Cum am ieşit afară îţi dai seama că i-am povestit tot. În culmea fericirii îl anunţ că eu nu vin acasă că mă întorc la ea. Ăsta că nu, că vine şi el. Indiferent de câte argumente îi aduceam eu că nu are cum să vină şi el, el o ţinea una şi bună că dacă merg eu, vine şi el şi vedem noi cum facem să i-o tragem amândoi. Minte de copii excitaţi, ce vrei?
Ca să scap de pacoste, pun la cale un plan. îi spun că intru eu la ea şi el să mă aştept la uşă, iar când se duce ea la baie sau nu e atentă, îi las uşa descuiată ca să poată să între şi el. "Că dacă suntem deja în focul pasiunii şi apari şi tu, nu mai are ce să facă şi o să accepte să şi-o tragă şi cu tine", încercam eu să-l îmbârlig.
Mai cu juma de gură aşa… acceptă, că nu prea avea încotro.
Evident că nu mă interesa decât să ajung eu acolo fără el, că în rest, nu eram nebun să-i las uşa deschisă să între ăsta peste noi.
Urc într-un suflet până la ea, trag aer în piept şi sun. … Nimic!
Mai aştept puţin şi sun iar. Tot nimic.
Nu-mi venea să cred că m-a ţepuit. Paul, îmi şoptea de pe scări să bat în uşă ceva mai tare. Eram amândoi în misiune, ce să mai… nu puteam să renunţăm aşa uşor. Mai sun odată şi parcă se aud ceva mişcări în casă. Îmi dau seama că se uită pe vizor şi în sfârşit se aude yala. Îmi bătea inimă de aveam impresia că se aude în tot blocul. Dana era udă toată, înfăşurată într-un prosop mare ce nu mă lasă să văd mai sus de genunchi.
- Scuze, eram în duş. Am crezut că nu mai vii.
- Aa, păi…
- Iartă-mă două minute, te rog. Fă-te comod până mă întorc. Vin imediat.
Ea a intrat în baie, eu m-am aşezat pe fotoliu şi am început să răsfoiesc o revistă porno ungurească…nici măcar la revistă nu mă puteam concentra. Eram nerăbdător, încercam să găsesc o postură cât mai ok…. să par mai bărbat. Mă gândeam la cât de bine s-a nimerit cu viza medicală. Eram duşat, spraiat, chiloţii ăia buni… ce să mai, era ziua mea norocoasă.
Am auzit uşa la baie… s-a dus direct dormitor. Nu ştiam dacă să mă ridic şi să mă duc eu acolo sau să o aştept să vină ea. Noroc că m-a strigat:
- Vii puţin, te rog?
- Imediat! ( în secunda 2 eram în dormitor)
Băi, nu ştiu dacă şi-a băgat cineva coada în povestea asta, dar Raiul sigur exită. L-am văzut atunci.
Soarele oprit de jaluzelele roşiatice, inunda camera într-o lumină caldă, difuză…era de parcă ai pune o lumânare parfumată într-un bol portocaliu… mirosea a parfum dulce-aromat… şi în patul de mijloc, stătea întinsă pe o parte femeia asta "coaptă" ce-mi părea incredibil de sexy, cu părul ei lung şi blond, buze cărnoase si ochii mari… îmbrăcată doar într-un furou de mătase, de un argintiu metalizat, ce abia dacă îi acoperea fesele apetisante. Decolteul adânc te lăsa şi el să ghiceşti forma sânilor aproape perfect rotunzi, iar sfârcurile întărite te asigurau că nu doar tu eşti excitat şi că Dumnezeu există!
- Mă dai şi pe mine cu puţină cremă, te rog! - îmi spune ea, arătând spre un tub de pe noptieră.
Timp în care se întinde cu faţa în jos, lăsându-mă să văd că nu purta nimic pe dedesubt. Linia furoului se termina pe fesele ei şi i se vădea păsărica proaspăt rasă, cu buzele umflate… de la spate arăta ca o gogoşică mică. Ori mie îmi plac gogoşile aşa că n-a mai fost loc de nici o cremuială, nimic.
O ploaie de săruturi pasionale, haine smulse şi aruncate la nimereală prin cameră… credeam că eu sunt nerăbdător, doar că ea era şi mai repezită şi un pic cam prea "sălbatică" şi posesivă în încercarea de a mă domina. Chestie care a cam scos masculul alfa din mine şi m-a făcut să mă cam "lupt" cu ea. Întinsă pe spate, i-am apucat ambele mâini deasupra capului, am imobilizat-o aşa şi m-am urcat peste ea. Îmi plăcea cum gâfâia şi îşi muşca buzele…. şi mă excita teribil când o vedeam cum tresaltă ca şi curentată când treceam cu buzele peste sfârcurile ei întărite. Simţeam că explodez deja şi ăsta era singurul motiv pentru care nu vroiam să o penetrez încă. Sincer, mi-era că o să termin imediat ce intru şi parcă nu vroiam să mă fac de râs chiar aşa. Mi-a luat mâna şi mi-a pus-o între picioarele ei. Fierbanteala ei umedă mă înnebunea … iar când mi-a luat degetul dintre picioare şi a început să-l sugă cu nesaţ, era deja prea mult. Eram pe punctul de a termina, iar ea îmi şoptea insistent:
- Hai, te rog, bag-o! Te vreau acolo!
…auzeam doar asta şi o cheie în yală.
Până să apuc eu să realizez ce se întâmplă, m-am trezit împins violent pe spate, Dana sărind ca arsă:
- BĂRBATĂ-MIU! Ascunde-te repede! - UNDE?!?
- Repede, te rog! [îmi arată şifonierul şi dispare în baie]
Pt o clipă mi-a trecut prin cap că ar putea fi Paul, mai ales că acum cineva suna la uşă foarte insistent, dar n-ar mai fi avut nici un motiv să bage cheia în yală… deci clar e bărbat-su!

Asta gândeam în miimi de secundă, timp în care încercam cu disperare să-mi adun toate hainele împrăştiate prin cameră şi să mă indes cât mai repede în şifonier. Auzeam sunetul strident al soneriei, alternat de bătăi în uşă şi duşul de la baie. Probabil că fiind cheia în uşă, nu se putea descuia pe dinafară, dar nu înţelegeam de ce draq nu-i deschide odată şi îl lasă să se enerveze şi să devină suspicios. Eram deja în şifonier, gol puşcă, cu în ghem de ţoale în braţe şi mă străduiam să ţin uşa de la dulap cu buricele degetelor, pentru că nu reuşisem să o închid de tot pe dinăuntru.
- Imediaaat! (în sfârşit o aud pe Dana că iese din baie şi îi descuie)
- Ce faci iubire mă ţii pe la uşă? (surprinzător pentru mine, vocea lui nu-mi inspira deloc iritare, nervi sau suspiciune, ba din contra, îmi părea chiar jovial şi pus pe şotii)
- Eram în duş, nu te-am auzit. Da ce-i cu tine, ai scăpat mai repede? Parcă ziceai că mâine ajungi, nu?
- Am vrut să-ţi fac o surpriză. Mmm, dar ce sexy eşti azi…
- N-am ştiu că vii că mă făceam şi mai sexy. Ţi-e foame, îţi fac ceva repede?
- Mie de tine mi-e poftă!
(linişte – bănuiam că se sărută)
Cred că aveam pulsul 180 şi aveam impresia că prin crăpătura aia intră prea multă lumină şi că nu are cum să nu mă vadă în momentul în care o să ajungă în dormitor. Mă gândeam deja: "sunt la etajul 1, dacă încep ei să şi-o tragă în sufragerie, mă risc şi sar pe geam că altă scăpare n-am"
- Mai e cineva la noi?!? (întreabă el foarte mirat)
- Nu, cine să fie?
- Păi ai cui sunt pantofii ăştia?!?
Inutil să-ţi mai spun că am îngheţat brusc şi abia atunci mi-am dat seama că aveam pantofii la uşă. Mna, acum chiar că am belito, zic!
- Aa, bine că mi-ai adus aminte. A trecut Ilinca pe la noi şi a adus şi ăştia. Credea că eşti acasă să te întrebe dacă îţi plac şi îi vrei tu. Ea i-a luat pentru George al ei, dar cică nu-i plac.
Adevărul e că pantofii îi aveam de câteva zile, îmi plăceam foarte mult şi dădusem şi destul de mult pe ei. Parcă nu-mi venea să-mi iau gândul de la ei aşa de repede. Oricum, asta a fost unul din momentele în care mi-am dat seama că n-ai cum să te pui cu mintea diabolică a unei femei. Eu m-aş fi bâlbâit şi m-aş fi înroşit tot, să fi fost în locul ei. La ea a sunat totul atât de natural, că aproape o credeam şi eu.
S-au retras în bucutarie şi s-au pus pe povestit. Eu încercam să profit de moment ca să încep să mă îmbrac cât de cât. Am eliberat uşa, care din fericire, nu se deschidea la loc. Rămânea oarecum închisă. Şi cu mişcări extrem de lente am apucat să-mi trag chiloţii pe mine. Mă mai liniştisem şi prinsesem şi ceva curaj la gândul că după ce mă îmbrac aş putea să fug pe geam. Am apucat să bag şi un picior pe cracul la pantaloni când aproape că m-am trezit cu ei în cameră…
Uşă la şifonier avea o deschizătură cam de două degete, dar în nici un caz nu mai puteam să o trag spre mine acum… El părea încins rău de tot şi era evident ce-şi dorea de la soţia lui în momentul ăla. Mai ales că ea era doar în prosop. Rămăsesem nemişcat şi mi-era şi teamă să respir. Din poziţia aia îl vedeam perfect prin crăpătură. Era ditamai zdrahonu, cu barbă şinişte perciuni laţi. Îl vedeam din profil şi mi-era de ajuns să ştiu că nu vreau să mă pun cu el.
- Nu faci şi tu un duş înainte?
- Am făcut acum o oră şi te doresc deja din avion.
- Facem amândoi, că nici eu n-am terminat de făcut…
- Mmnu mai am răbdare, treci încoace!
A tras-o în pat peste el şi tot ce puteam să văd acum erau doar picioarele lor, de la tibie în jos. Omu’ era hotărât nu glumă. Probabil că dacă situaţia nu era atât de tensionată, scenă mi s-ar fi părut chiar amuzantă. N-am mai auzit nici un bărbat care să geamă aşa… se pare că Danei îi plăcea să fie luată mai tare judecând după palmele şi vorbele dure aruncate printre dinţi. Zic: "mă ăsta s-a prins şi acum o pedepseşte sau aşa şi-o trag ei?" Momentul de panică, trecuse. Mă mai liniştisem şi aşteptam să termine şi să între el în duş ca să pot să ies pe uşă. Numai că planul meu a fost stricat de o şosetă.
- Al cui e ciorapul ăsta?
- Al… nostru!
- Cum adică al nostru, că ăsta e ciorap de bărbat.
- Şi?…
- Cum adică şi, mă?!? Ce caută un ciorap de bărbat străin la noi în dormitor?!?
- Florin, ai înebunit, ce-i cu tine?
- Ia stai aşa că acum am înţeles. Şi pantofii sunt de la Ilinca, ăă? [urla în gura mare]
- Unde e că îl omor. Zi, unde l-ai ascuns ca vă omor p’amândoi?!? [turbase deja]
- Floriiin…
În momentul ăla s-a deschis uşa la siforier şi în dreptul uşii a apărut un bărbos imens, gol puşcă. Nu ştiu exact ce cuvinte scuipa pe gură, că arăta ca turbat şi în momentul în care a ridicat pumnul să dea în mine, mi-am pus mâinile deasupra capului să mă apăr şi cand am întins mâinile am dărâmat veioza de pe noptieră. Că eu la capul patului am o noptieră pe care ţin o veioză pentru citit.

Sfârşit!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook