Omul e o viețuitoare care are nevoie de aer, apă și mâncare ca să trăiască. Viața virtuală oferă doar un mod de pierdere a timpului, timp în care viețuitoarea nu face nimic real pentru executarea programului de bază de viețuitoare: strângere de resurse, adaptare la mediu, supraviețuire și înmulțire. Chiar și pierderea timpului într-o viață virtuală face parte din programul de viețuitoare rezultat în urma selecției naturale. O viețuitoare are în program inclusă desfășurarea unor activități de învățare, de relaționare cu mediul inclusiv cu celelalte viețuitoare și atunci interacțiunea cu mediul virtual e văzută ca ceva "util" și "plăcut" de către viețuitoarea care face acest lucru. În mod natural, interacțiunea viețuitoarei cu mediul real asigură viețuitoarei executarea programului de viețuitoare. Interacțiunea unei viețuitoare nu poate fi limitată numai la mediul virtual pentru că viețuitoarea e reală și are nevoie de aer, apă și mâncare și în plus mai trebuie să se și înmulțească. Câtă vreme viețuitoarea are cu ce trăi și are posibilitatea să se înmulțească, poate pierde timpul cât dorește în mediul virtual. E nevoie să existe alte viețuitoare care să alimenteze viețuitoarea "virtuală" cu tot ce are nevoie ca să trăiască.
Cine dă scop existenței unei viețuitoare? Programul de viețuitoare scris de natură în codul genetic prin selecție naturală. Ce e natura? Natura înseamnă materia cu toate proprietățile ei.
De ce vrea un om să respire? Codul genetic suferă mutații. Dacă o viețuitoare are un cod genetic care-i permite să nu respire, atunci acea viețuitoare moare, nu ajunge să se mai înmulțească și se pierde acel cod genetic care nu forțează viețuitoarea să respire.
Deci natura nu înțelege ce face, cum face și de ce face. Natura nu știe ce structură trebuie să aibă codul genetic pentru ca viețuitoarea să fie obligată să respire. Natura nici nu știe să facă ceva și nici nu dorește să facă ceva. Nici nu e nevoie. Codul genetic suferă mutații, mutațiile "bune" rămân, iar cele "mai puțin bune" dispar. Totul se face prin încercare și eroare = selecție naturală.
O viețuitoare nu numai că e dotată cu voință de către selecția naturală, dar și ceea ce își dorește e tot rezultatul selecției naturale.
Viețuitoarea e un roboțel programat de selecția naturală să facă tot ceea ce face. Omul având capacitate mai mare de procesare a informațiilor ajunge să își dea seama că viața e inutilă, iar existența ei e doar rezultatul proprietăților materiei și trecerii timpului. Un om (ca și alte viețuitoare) dorește să trăiască, să cunoască mediul, să strângă resurse și să se înmulțească doar pentru că aceste dorințe sunt instrucțiuni din programul de viețuitoare, instrucțiuni care se execută necondiționat.
Ce se întâmplă cu omul dacă trăiește mult timp? Ajunge la groapă.
Ce se întâmplă cu omul dacă trăiește puțin timp? Ajunge la groapă.
Care e diferența? De ce vrea omul să trăiască mult? E simplu. Așa e instrucțiunea din codul genetic și de aceea omul dorește viață, dar nu are nici o legătură cu rațiunea.
Ce rămâne în urma omului? Nimic. E vorba de timp îndelungat. Pe perioade scurte de timp rămâne ceva, dar după un timp suficient de mare nu mai rămâne nimic.
Omul indiferent de ce face și indiferent de cât timp trăiește rezultatul va fi nimic. Mai are atunci sens viața? Nu are. Pentru omul care nu e rațional și funcționează strict după programul de viețuitoare elaborat de natură prin selecție naturală, program combinat și cu "învățăturile" preluate de la ceilalți indivizi care fără nici o logică sau motivație serioasă se declară adepții "raționali" ai vieții, deci pentru acel om viața capătă "sens" și "valoare". Realitatea e că totul merge spre nimic.
Așa e și omul bogat și aflat la "conducere". E inconștient și i se pare că dacă îi trimite pe ceilalți la război pentru "strângerea de resurse" a obținut mare lucru. În realitate tot ce face el în timp va fi egal cu zero. Omul nu e suficient de rațional și de conștient ca sa își poată împărți resursele într-un mod inteligent, în pace și liniște și să trăiască mai bine dacă tot "iubește viața". Omul e încă primitiv și nu-și dă seama că viața e inutilă și nu are absolut nici un rost și de aceea se înmulțește și se luptă pentru resurse și pentru viață ca orice viețuitoare primitivă. În concluzie indiferent de ce face omul și indiferent de ce "vrea" omul, rezultatul va fi unul singur: nimic. Deci e "perfect".
Asta spun si eu, si așa nu are sens, rost nimic de ce sa nu trăim viata perfecta cu fericire
Un motiv ar fi eficiența. Orice aș face rezultatul este același, rezultatul este nimicul și atunci ce rost mai are efortul depus pentru nimic? N-are nici un rost. Suntem prostiți de raționamentul greșit al altor indivizi care nu înțeleg lumea și acționează primitiv în baza programului de viețuitoare. Ne luăm unii după alții și după programul de viețuitoare și ne obosim degeaba. Totul e fără rost și fără sens. Dacă ar înțelege toți oamenii acest lucru, probabil că ar fi mai bine, nu ar mai fi o luptă primitivă pentru resurse, deci nu ar mai fi războaie, hoție, minciună, înșelătorie și sărăcie. Să fie toți oamenii raționali e imposibil, deci e ok tot ce se întâmplă și nu mai are nici o importanță dacă e bine sau rău. Totul e nimic.
Gândește-te cum în loc de cafea obișnuită ai bea un surogat, un "Cicoarea" să zicem. Se poate bea și aia, dar nu suferă comparație. De un surogat va fi vorba și aici, unul servit pe post de viață reală. Mai exact, un fals. Ești scos din lume, așezat pe un scaun și invitat la nemișcare, având doar iluzia că îți trăiești viața. Adio cultură clasică, adio tradiții, adio viață reală. Dacă se va ajunge și la manipularea creierului (vezi Neuralink), ăia suntem. Ne luăm geamantanul și plecăm pe Marte.
Dar daca acele surogate vor imita atat de bine realitatea, sau, prin analogie, un indulcitor ar imita atat de bine cafeaua, incat nu mai poti sa distingi cafeaua adevarata de cea artificiala? Cred ca in acest caz, multi vor prefera cafeaua aritficiala, pentru ca oricum are acelasi gust ca cea adevarata, deci care ar fi diferenta?
Merg atat de departe si spun ca deja se lucreaza de mult timp la asta si mai e doar o chestiune de timp pana cand se va intampla la un nivel atat de mare, de nici nu ne putem imagina in momentul de fata, asa cum nu ne-am fi putut imagina acum 200 de ani, ca tehnolgoia va avansa atat de mult.
Iar oamenii vor accepta iluzia si vor ascunde adevarul pentru ca iluzia va fi norma.
Eu cred ca e foarte trist, dar deloc departe de a deveni o realitate.
Eu aș vrea sa am parte de ceea ce nu am omule, sa fiu înalt, frumos, sa fac sex cu fete frumoase,sa fie atrase si ele de mine, sa mai am parinti langa mine,sa fiu mai creativ, inteligent, cine nu ar vrea sa fim seriosi, ne pacalim ca nu conteaza, nu conteaza pe naiba, atat de falsi devenim
Nu te invinovati prea tare pentru cum te-a lasat natura.
Gandesti sanatos, nu e un lucru rau ce-ti doresti. Fete frumoase disponibile sunt destule, important e sa fie si inteligente Si trebuie sa gasesti una nu 1000, deci e si mai usor, nu toti astia care fac sex cu 1000 de fete sunt fericiti, unii chiar isi detesta viata, dar nu se pot abtine d.p.d.v sexual. Din punctul asta de vedere, unul care nu a avut experienta cu femei e mai presus ca ala, pentru ca daca ai control de sine esti un om puternic, iar ala cu 1000 de femei la activ, de multe ori nu are un control de sine, desi asa pare. Daca ar avea control de sine, nu ar schimba femeile ca pe sosete, dar se teme de responsabilitati, dar fericirea in cazul ala e de scurta durata.
Citeste despre regele David care a dus viata aia pe care o visam toti, femei, avere etc. si tot a ramas cu un gol foarte mare, pentru ca nicio placere lumeasca nu il implinea complet si a scris Eclesiastul, care desi e un scenariu pesimist, e foarte realist ce e scris acolo, pentru ca viata ne va dezamagi de n ori, daca ne punem tot efortul si toata baza in niste placeri de moment.
Sau alt exemplu bun este Buddha, care a avut tot ce isi putea dori si tot nu era fericit. Sunt multe exemple de genul asta. Nu mai zic de actori de Hollywood sau oameni de succes in ochii nostri care dupa ce ating apogeul, cad in depresie. Printul Charles la fel, care venea prin Romania ca era satul de monotonia din asa zisa lume civilizata.
E mai important sa lucrezi la partea cu "sa fiu creativ, inteligent", as adauga increzator in puterile proprii si orice e posibil, adica eu chiar cred ca oamenii se pot schimba, dar la fel de bine cred ca nu tot ce iti doresti te va face sa te simti implinit.
Cat despre restul, nu iti face mari griji de chestii pe care nu le poti schimba, doar ai incredere ca va fi bine.
Tot spre budism /absurdism merg și eu, dorințele sunt cauza suferinței, sunt fete frumoase dar nu ma plac, trebuie banii sau sa arat frumos
Se va alege praful. Putem sa vedem in Black Mirror ca toate temerile noastre se pot adeveri, chiar daca la suprafata totul e frumos, in realitate ingradirea libertatii e scopul principal pentru oricine vrea sa detina putere asupra monopolului.
Tu gandesti la extreme
Black Mirror un serial foarte bun
Multe lucruri se rezolva mult mai repede si mai bine online. Altele nu. Exact asa va fi: onlinul va fi pentru chestii care nu necesita prezenta fizica. Nu este nimic gresit in asta, o prefer in schimbulorelor petrecute aiurea in trafic.
anonim_4396 întreabă: