Weinberg a filozofat putin, nu mi se pare foarte pertinenta. Universul ne este foarte ascuns, cuprins intr-un mister pe care nu il vom deslusi. E prea complex, si cand te gandesti la faptul ca creierul nostru il intrece, dar chestia aia din capul nostru este mult mai complex decat universul, si nu vom afla felul exact cum functioneaza, suntem prea limitati, dar revin la subiect. Nu poti spune ca universul e lipsit de sens, nu poti spune despre ceva ce nu conosti mai nimic ca este lipsit de sens. Daca te gandesti bine si planetele din sisteul solar au un scop. Adica cometele care se indreapta spre pamant, sunt deviate de la traiectoria lor spre terra de catre forta gravitationala a gigantului jupiter. Legile fizicii care guverneza au un scop. Daca nu ar fi gravitatia, pamantul pur si simplu s-ar rupe in bucati si am pluti in univers. Universul asta cu legile lui, sunt destul de bine gandite, prea bine calculate. Si incepi sa te intrebi de unde sunt, cine le-a inventat?
Părerea mea este că e greu de spus dacă are sau nu are sens (universul/viaţa). Eu nu aş spune nici că are, nici că n-are. Aş lăsa problema în suspensie până mai descoperim şi mai înţelegem lucruri. Am văzut că unii sunt categorici (mădă, de exemplu), spunând: viaţa nu are sens, universul nu are sens. Cred că sunt nişte afirmaţii făcute sub impulsul unor stari emotionale. Dacă ar sta şi s-ar mai gândi, poate ar discuta altfel. Chiar şi Weinberg, confruntându-se cu multe comentarii critice, şi-a ajustat la un moment dat tonul şi chiar ideea, spunând că universul este "a fine place, after all".
Nu prea stiu ce inseamna "lipsit de sens".
Se refera la faptul ca e de neinteles (incognoscibil) sau ca efectiv nu ar avea un scop anume? Cam echivoca afirmatia, insa cred ca ramane pertinenta indiferent de interpretare.
Pentru ca da, cu cat stii mai multe cu atat reusesti sa vezi mai bine proportiile necunoscutului, care poate parea lipsit de sens.
Si da, cu cat stii mai multe cu atat realizezi ca nu exista un scop al fenomenului.
As spune ca orice copil trecut prin scoala primara are suficiente cunostinte pentru a trage concluzia ca Universul nu are scop.
Weinberg (ca si altii inainte si dupa el) a cazut in pacatul celor ale caror cuvinte sunt urmarite pe mapamond, nu opera in sine, ci expresiile necenzurate.
S-a mai intamplat si inainte, cu "The first three minutes", cand a declarat ca (citez aprox.) "cele mai importante lucruri din universul actual s-au intamplat atunci".
In fond, ce te mira?
Bertrand Russell a scris Why I am not a Christian, influentat de cea de-a doua lege, si implicit de moartea termica a universului, prin urmare, nimic nou sub soare.
Oameni ca Weinberg, Davies, (The last three minutes, The mind of God), Barrow sau Hawking trebuie sa-si cenzureze drastic declaratiile, sa nu foloseasca prea mult expresii ca "fara sens" sau cuvinte ca "sfarsit", altfel intra internetul in soc...
Ma rog... Creierele mai odihnite de pe internet.
Desigur, dar dupa aceea, in timp, o parte dintre ei constientizeaza ca simplul fapt ca au ajuns la concluzia ca desi au acumulat mult mai multe cunostinte, Universul este inca departe de a fi inteles, ar trebui sa fie suficient ca sa fie mai moderati atunci cand se exprima cu privire la astfel de lucruri.
Pot apărea frustrări dacă te lași dus de val. Nu este lipsit de sens. Universul m-a creat, m-a făcut sa evoluez și sa fiu aceasta persoana (vorbesc de omenire in general) care nu îl înțelege și nu reușește sa dea un sens propriei existente intr-un final. De ce a făcut asta? Poate pentru ca energia de la care a pornit totul a atins frecventa sau vibrația necesară pentru a face asta.
Depinde cum abordezi situația, depinde cum îți pui întrebări și depinde cum cauți răspunsuri. Cele mai luminate minți s-au dovedit a fi și cele mai deschise și îndrăznețe...pentru care "a avea sens" nu a început ca și ecuație matematica. Ecuația matematica a urmat ca și demonstrație a celor afirmate.
Prin urmare aștept o ecuație matematica prin care el demonstrează ca afirmația de mai sus este valabilă.
Weinberg a folosit termenul "pointless", pe care dicţionarul nostru îl traduce cu: fără sens/fără noimă/fără valoare/inoportun; putem alege oricare din sensurile astea. Uneori traducerile sunt dificile. Chiar şi termenul "point" e derutant. De la sensul de punct (matematic) poate ajunge şi la subiect, cum e în expresia "to come to the point".
"Poate pentru ca energia de la care a pornit totul a atins frecventa sau vibrația..." - Nu cred să fi pornit totul de la o frecvenţă/vibraţie Poate găseşti o ipoteză mai plauzibilă.
Nu am zis ca a pornit totul de la o frecventa, am zis ca a pornit totul de la o energie (acel punct de energie f condensată, sa zic, care a explodat și s-a făcut Big Bangul. Ce a cauzat explozia pana la urma?!) care a atins o anumită frecventa/Vibrație. In fine, mie chiar îmi pare posibil. Ba mai mult dacă a fost un punct de ce sa nu fi fost mai multe? Dacă energia vibrează, de ce toată energia aia dispersata și transformată la Big Bang sa nu vibreze in mod diferit in etape diferite (sau pe alte frecvente) și asta sa formeze viața sau conștiința sau inteligenta etc in diferite dimensiuni?! Se poate. Întâi am fost energie și apoi energia s-a transformat in materie. Noi de la energie trebuie sa ne începem căutările, nu de la o bucata de carne.
Tesla: "Dacă vrei sa afli secretele Universului gândește in termeni de energie, frecventa și vibratie."