Interesante aceste studii, insa problema tine de biologia si natura umana. Nu inselam niciodata de dragul de a o face si pentru ca forte de nestavilit precum atractia sexuala ne determina la aceasta, pentru a nu o face avem nevoie de convingeri puternice.@ Kronstadt care tradare!? Toata lumea inseala fratioare si stii si tu de ce, pai sa-mi spuna si mie cineva daca a descoperit altceva mai placut cu senzatie de extaz maxim decat sexul cu cineva de care iti place? Observ postari care in care se spune noi nu inselam, suntem fideli bla bla bla, aiurea, ma lasa-ti cu din astea, nu ratez nicio ocazie care mi se ofera atunci cand este o atractie puternica, am zis.
@Kongeriket, frumoase vorbe si intelepte ai spus vizavi de raspunsul meu la intrebarea ta, insa vreau sa te intreb, daca iti gasesti femeia iubita cu altul in pat cum vei reactiona!? Si dupa o perioada de timp te mai loveste norocul acesta inca o data, crezi ca mai poti trambita despre celelalte femei care mai vor fi in viata ta "consider minimul respect pe care i-l acord femeii care sta cu mine"... Ce zici te imprumut cu un pistol?
Foarte interesant... Si se mai spune, ca femeile n-au logica. Iata inca un contraargument.
Acum serios vorbind, eu ca femeie n-am inselat si n-am fost inselata (cel putin asa cred), dar intr-o relatie, recunosc, sunt geloasa (nu si fara motive) si destul de posesiva. Asa ca n-as accepta sa impart persoana iubita cu altcineva, mai ales daca vorbim de o infidelitate emotionala, nu doar de sex, care pentru unii a ajuns sa fie ca un masaj la un SPA (primesc placere fara sa se implice sentimental, apoi se imbraca si pleaca acasa, la femeia iubita (nu ca mi s-ar parea ceva normal, dar as putea sa-i inteleg...cat timp nu sunt iubitii mei, fireste)).
P. S. http://www.youtube.com/watch?v=hq2KgzKETBw
Hmm... o intrebare foarte personala, dar totusi o sa-ti raspund.
Ca majoritatea femeilor (oamenilor) devin geloasa, atunci cand persoana iubita (cu care ma aflu intr-o relatie seriosa/stabila) imi da motive de gelozie, cand increderea isi pierde terenul in fata incertitudinii, dezamagirii, nesigurantei, nelinistei, indoielii, furiei, durerii...
In mod normal as fi geloasa (intre "putin" si pana la "scarbita"), daca persoana iubita ar acorda prea multa atentie unei alte femei (flirt, implicari sentimentale), daca mi-ar gresi numele mai mult decat o data (stiu, suna infantil, dar totusi e un semnal de alarma), daca ar "durea-o capul" cateva saptamani-luni in sir, fara sa-mi dea o explicatie logica/credibila, si, evident, daca as afla, ca a avut o aventura sau o relatie cu alt cineva (acel "scarbita" pica foarte bine aici), si lista poate continua. Si daca gelozia e o ramura a egoismului, nu doar a iubirii, atunci ma pot declara egoista.
Dar cu trecerea anilor, am invatat sa ma controlez si nu mai arat de fiecare data, ca sunt geloasa. Uneori o doza de indiferenta este un leac foarte bun si eficient.
Semi-Off-Topic: De multe ori se intampla, ca unul dintre parteneri sa-l faca intentionat gelos pe celalalt. Da, toate bune si frumoase, sare si piper, sex de dupa, dar...omul odata sensibilizat pe o directie, greu isi mai recapata increderea in partener. Jocurile astea de-a gelozie odata scapate de sub control, duc la banuieli si conflicte interminabile, care pot avea urmari foarte grave.
Si o sa-ti mai spun totusi inca un secret. Daca sunt cu cineva, caruia ii place sa fiu geloasa (majoritatea oamenilor simt uneori aceasta nevoie; e un fel de confirmare, ca celuilalt ii pasa de tine, ca nu ii esti indiferent; pentru ca lipsa totala de gelozie, atunci cand ai motive sa fii gelos, cand risti sa-ti pierzi partenerul/a, este aproape egala cu indiferenta), atunci mai fac pe geloasa uneori, ca sa nu fie tentat sa-mi dea intentionat motive de gelozie. Iar daca o face, de cele mai multe ori le ignor, desi stiu, ca tanjeste dupa o reactie. Consider, ca e mai bine sa previi, decat sa tratezi, asa ca il invat "de mic", ca daca vrea sa primeasca o "bomboana", trebuie s-o "ceara" frumos si fara sa ma santajeze.
Si ca idee generala: merg pe principiu "ce tie nu-ti place, altuia nu-i face" si ma astept de la partener la aceeasi atitudine. De fiecare data inainte de a face ceva, e bine sa te pui in locul celuilalt, asa vei sti de fiecare data, ce ai de facut, si vei evita multe situatii neplacute, nu-l vei mai rani atat de des pe cel de langa tine.
Iar acum as vrea si eu sa te intreb, care sunt motivele de gelozie, care ti se par tie justificate, firesti? Si apropo, inca nu mi-ai raspuns la prima intrebare. Desi da, era mai mult retorica...ca sa porti o conversatie tu cu tine...si nu doar tu.
Mersi pentru raspuns! Desi, nu vorbeam neaparat de teama de a fi inselat, ci de respingerea ideii de a imparti atentia, dragostea persoanei iubite cu alt cineva. Un lucru egoist, dar foarte uman. Pana si un copil este gelos (nu obligatoriu), atunci mama lui mai aduce pe lume inca un suflet, si nu cred, ca il putem acuza de faptul, ca nu si-ar iubi parintii... dragostea e si egoista, n-ai ce sa-i faci.
In primii ani de relatie "retetele" tale, care mi se par foarte bune (si eu merg cam pe aceleasi principii), sigur vor functiona, insa nu stiu, daca vor fi la fel de eficiente (suficiente) odata cu trecerea anilor, cand va interveni plictiseala si monotonia. Dar succes! Iti doresc sa mearga. Poate mai vorbim pe aceasta tema peste 3-4 ani.
Iar prima intrebare era...
http://www.youtube.com/watch?v=hq2KgzKETBw.
Dar cred, ca indirect mi-ai raspuns deja...
Numai bine!
Frumos raspuns, sanatoasa gandire... Bafta!
Iar referitor la melodie, la mine nimic nu e intamplator, pana si greselile au o doza de premeditare.
O zi buna! Sper sa fie una cu soare...
@haiZI: De ce faci atac la persoană? Eu nu ţi-am spus că eşti ilogic ci te-am rugat să eviţi astfel de aprecieri care nu sunt în concordanţă cu discuţia de acum!
Ba dimpotrivă, undeva mai sus chiar am şi fost de acord cu tine iar acum îmi spui că sunt ilogic?
Ai cuvântul meu de onoare că nu înţeleg de ce unii oameni nu pricep că a ataca un argument nu înseamnă a ataca persoana care emite argumentul. E dezbatere nu dictatură (unele idei sunt ok, unele nu).
"Pentru ce crezi ca se naste un om, daca nu pentru perpetuarea speciei? Mai citeste o carte." - Încă un atac la persoană.
Care-i treaba dom'le? Nu putem fi pertinenţi şi să discutăm un subiect fără să aruncăm cu căcat şi cu pretenţii de superioritate?
@Lora: Nu cred că ai înţeles. Eu nu am spus că fugi tu.
Am spus că persoanele cu o astfel de mentalitate sunt primele DE CARE fug (adică "eu fug") când vine vorba de relaţii de cuplu.
Cât priveşte judecatul trecutului, consider că e firesc să-l judecăm prin prisma prezentului (pentru a observa schimbarea) dar, în acelaşi timp, nu trebuie să uităm să ne raportăm la context (atât contextul trecut cât şi contextul prezent).
HaiZI: - Dar m-am referit şi la gelozia din cuplurile gay în primul meu răspuns (ăla lung) ca răspuns către TILICA.
După care m-am oprit pentru că studiul citat de mine de pe livescience.com, nu dezbate pe larg problematica cuplurilor gay şi preferam să rămânem la subiect.
În fine, las-o aşa .
Theorizer: Partea mai amuzantă e că nimeni din cei ce-au răspuns aici nu m-au votat negativ. Cel mai probabil e vreun alt frustrat (bănuiesc că optimistul ăla anti-unguri pe care l-am raportat recent).
În altă ordine de idei, mi se rupe mie de stupizii încasaţi. Am o colecţie întreagă de voturi negative acordate pe criterii emoţionale (ateism, susţinerea toleranţei, etc.). Dacă m-aş fi stresat pentru fiecare dintre ei, eram la nebuni de mult .
HaiZI: Singura chestie ar fi să ştergi cumva mesajul anonim şi să-l repostezi de pe contul tău. Altfel, nu cred că se poate remedia.
@TILICA (răspunsul al doilea): Despre psihologi n-am idee câţi ce, şi cum stau cu ţiglele pe casă. Cert este însă că mulţi psihiatri recunosc că "Singura diferenţă dintre noi (medicii psihiatri) şi pacienţii noştri, este deseori doar certificatul care atestă că noi suntem sănătoşi".
@NOname: Care prima întrebare? Că eu n-o văd. Cel puţin nu în acest topic. Cât priveşte ce mi se pare mie firesc în materie de gelozie, am spus-o de nenumărate ori pe-aici şi o repet: Nimic!
Eu întotdeauna am preferat şi prefer să investesc în a nu-i da motive partenerei să mă înşele decât să învestesc în a-mi pune întrebări (care deseori pot da în ridicol!) dacă mă-nşeală sau nu. Prefer să investesc în a-i da încredere în mine şi a o face să se simtă bine în preajma mea şi, coroborat cu o deschidere completă în materie de discuţii despre absolut orice, mereu a funcţionat şi practic nu a avut motive întemeiate să mă înşele. Dacă cumva vreodată voi fi înşelat în ciuda acestui mod al meu de tratare a problemei, atunci (pe lângă probabil nervii de moment) voi fi împăcat pe termen lung că am făcut ce-a ţinut de mine să previn asta fără să-i lezez intimitatea partenerei.
În viziunea mea, gelozia se naşte din neîncredere şi lipsă de iubire, coroborată în unele cazuri cu paranoia, prostie, egoism, superficialitate şi posesivitate, sentimente şi atitudini care, în mod evident, nu prea au de-a face cu iubirea.
@fabiola: Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu personal nu am pierdut din vedere iubirea. Nu înţeleg cum poate cineva crede că dezbătând sau studiind comportamentele oamenilor poate scăpa din vedere iubirea în sine.
@NOname: Am crezut că ai pus melodia aia că-ţi place ţie sau ca dedicaţie pentru cineva. Personal nu-mi place Bryan Adams. Nu consider că are o muzică de proastă calitate ci pur şi simplu nu-mi "stârneşte" nimic.
Dacă aia era întrebarea, am răspuns şi aici dar sunt convins că ai văzut şi alte răspunsuri de-ale mele.
În altă ordinde de idei, însă, aia cu fraţii şi cu gelozia pe fratele mai mic e o cu totul şi cu totul altă poveste.
Practic, nu cred că există familie cu mai mult de un copil, în care fraţii mai mari să nu fie discriminaţi în dauna celui mai mic (a mezinului). "Vina" pentru asta aparţine de cele mai multe ori mamei care-l priveşte pe mezin ca fiind mai firav, dat fiind faptul că a fost conceput mai "târziu". Cu cât a fost conceput mai târziu, cu atât discriminarea faţă de fiul/fiica mai mare e mai acută.
Cât priveşte "reţetele" mele, până acum au funcţionat de fiecare dată şi nu am greşit niciodată acceptând lângă mine pe cineva care îndeplineşte reţetele mele atent planificate şi totodată n-am greşit respingând pe cineva care nu se potriveşte reţetelor mele şi, de asemenea, n-am greşit până acum neacceptând lângă mine pe cineva ce am respins deja o dată.
Cât despre posibilitatea ca aceste principii (sau "reţete" cum le spui tu) să dea greş sau să se schimbe în cazul relaţiilor foarte lungi, prefer momentan să nu mă gândesc la asta.
Prefer să trăiesc în prezent. Am o relaţie foarte fericită şi locuiesc cu iubita mea care a trecut de "reţetele" mele.
De ce să-mi fac sânge rău gândindu-mă la ce-i mai rău care e posibil să se întâmple (sau nu) peste 5 ani? La naiba, poate până peste 5 ani mor! Sau poate peste 5 ani n-o să-mi mai pot permite (financiar) să locuiesc cu ea. Orice se poate întâmpla. Prefer să înfrunt doar problemele reale şi doar atunci când apar căci şi-aşa sunt destule. De ce să-mi fac sânge rău şi pentru probleme ipotetice care s-ar putea sau nu să apară?
Despre plictiseală, ce pot să zic. Nu neg faptul că ea s-ar putea plictisi să-mi vadă moaca în fiecare zi. Cât despre monotonie mă îndoiesc că aceasta va apărea întrucât şi eu şi ea suntem pasionaţi de călătorii iar eu cel puţin parcurg anual câteva mii de kilometri cu trenul prin România şi prin împrejurimi.
Sunt atâtea frumuseţi în ţara asta sau în apropiere de văzut încât e păcat să nu le-mpart şi cu ea şi nu ne-ar ajunge toată viaţa să le vedem pe toate astfel că, greu de crezut că ne vom plictisi sau că vom deveni monotoni.
În principiu, cine trece de "reţetele" mele, doar pe criteriu de geografie(se mută foarte departe de România - aşa cum a făcut prima fată care a trecut de "reţetele" mele), violenţă fizică (mă loveşte ea sau mă calcă atât de tare pe nervi de-o lovesc eu - nu s-a-ntâmplat pân' acum), sau înşelare dovedită (să văd eu cu ochiu' meu!), mă poate îndepărta. În rest, eu mă plictisesc greu .
Salutare.
Dupa toata tarasenia postata de tine, reiese ca barbatii gandesc cu penisul, scuze expresia. Adica, pe noi nu ne intereseaza daca femeia ne inseala sufleteste, ci doar trupeste. Asta inseamna ca bazele noastre sunt strict legate de placerile trupesti, nu? Am spus ceva mai sus ca noi gandim cu penisul, ei bine, poti uita, nu-i asa grav, pentru ca femeile, nu gandesc deloc cand se agaseaza datorita faptului ca barbatii le inseala sufleteste. Spun asta pentru ca atunci cand intervine sufletul in joc, nu prea poti ramane fidel, deci nu poti spune stop. Fetele trebuie sa inteleaga ca barbatul de langa ele nu ramane cu aceleasi ganduri, ca la primul sarut, iar pentru a ramane, trebuie sa contribuie si ele cu unele gesturi, tandreturi etc., si aici gresesc multe dintre femei, sunt prea superficiale. In schimb, noi, baietii, avem o justificare la suparare, ele pot spune Stop cand e vorba sa faca sex cu y, dar la suflet, e mai greu sau imposibil. Avem mai multe motive decat ele sa fim suparati, chiar daca in aparenta pare a fi invers.
Daca ma simt incadrat in acest studiu? Nu, poate din cauza ca n-am iubit niciodata cu adevarat! N-am iubit un suflet, nu pot avea pretentia ca alt suflet sa ma iubeasca. La partea cu sexul, nici asa. Vulva nu-i slana, sa se termine, e plina lumea de ele.
TheorizerinplinesteaziolunapeTPU- Nostradamus 2 cumva? Daca nu-s expert pe TPU, inseamna ca-s ciudat, sau cum? De aici reiese cat de important este un *** de chenar pentru unii (aici te integrezi si tu).
Vreau să-ți propun un site:
http://www.laddertheory.com/
Sunt vreo 10 pagini de citit.
Cred ca orice persoana cu sentimente reale s-ar simti oribil in oricare dintre situatiile expuse. nu exista " simpla partenera de sex", niciun tip indragostit nu inseala - o stim cu totii, unele se ascund dupa deget si o baga pe-aia cu firea umana, e trist cand nu iti mai ramane decat sa te minti singura. cat despre cazul cu indragostitul de alta persoana, acolo e si mai grav. sa stii ca esti cu x si el/ea se gandeste la altcineva. eu da, ma simt incadrabila, pentru ca in general imi cam pasa.
Buuuun! Noi gandim cu penisul, femeile gandesc cu... ( astept completarile ) Si? Studiul a fost facut pro sau contra cuiva? Adica, un studiu psihologic incearca sa puna semnul (! ) acolo unde e semnul (? ). P´asta o stiam si eu ca suntem, nu gelosi, suntem nebuni de legat daca stim ca partenera ne-a inselat fizic. Dar stii unde e problema mare? Ca nu prea avem nimic cu ea, suntem mult mai porniti pe ala cu care ne-a inselat.
Ale dracu mecanisme...
Nu am spus nimic de tine, ci, la modul general! Observ ca si tu ai propiile reguli in dragoste, asa cum ai incertituni in timp. Dragostea nu respecta reguli si de aceea consider ca nu merita pierdut timpul cu studii pe tema ei.Mai bine traiesti prezentul asa cum spui, te bucuri de clipa de azi.Ma bucur ca privesti asa, ca gandesti asa!
As vrea ca stiinta sa afle ca mai sunt si femei care-s la fel de geloase in ambele situatii. In cazul meu, putin spre deloc. Vrei sa te duci sa ti-o intretii cu alta? Du-te mamica, n-o sa incerc sa te opresc. Vrei ca inainte de intretinere s-o arzi sentimental? Fa-o si pe asta. Un "the next" va fi intotdeauna. Doamne, ce-mi place engleza asta. :X
Pentru-ca femeile au nevoia(majoritatea) de a simti ca au o anumita stabilitate, mai ales de la o anumita varsta cand isi pierd atuul frumusetii si al tineretii. Un barbat in primul rand e atras de o femeie sanatoasa, la fel se intampla si cu celelalte mamifere.Si aici ma refer strict la instinctul primar, reproducere, din moment ce femeile pot avea copii pana la o anumita varsta.Practic avem asta in sange.Barbatul pune pret mai mult pe fapte si mai putin pe cuvinte. Din punct de vedere al legilor naturii aveam un simt teritorial fata de femela, la fel ca si celelalte mamifere.Simtul teritorial mai apare si la femei, barbati dealtfel fata de copil, copii.Acelasi simt teritorial il poti observa la majoritatea mamiferelor:in special la lei si lupi, care au pereche pe viata si isi gasesc alta doar in cazul in care aceasta moare.
Barbatii devin agresivi cand partenera ii insala pentru-ca considera acest gest lipsa de respect si de nesupunere, agresivitatea avand rolul de a se impune in fata acesteia.Stiu ca unele femei vor spune:acel barbat nu e foarte inteligent si loveste o femeie doar pentru-ca si-a epuizat argumentele. Dar sa fim seriosi atractia pentru persoana de sex opus nu e data de o teorie, ci de instincul primar.Acum un barbat care descopera ca a fost inselat, nu devine agresiv intr-o astfel de situatie si nu loveste femeia, acela nu e barbat.Ambele sexe au propiile arme cu care sa isi poarte razboiul.
Pentru-ca din punct de vedere al legilor naturii, al tiparului evolutiv pe care o forma de viata, specie il urmeaza sau l-ar urma, fara a se interveni violent in procesul evolutiv, scopul existential al unei vietuitoare este dat de instincul primar cu rolul de perpetuare a speciei.
Homosexualitatea este o abatere de la cursul firesc al lucrurilor, o actiune violenta care intervine in procesul evolutiv al unei specii, intrand in contradictie cu scopul vietii in sine.
Studiul facea referire la o vietuitoare ca si pereche, forma de viata ca si jumatate a unei specii cu rol de a o completa.
Sper ca te-ai luminat Tilica.
Mi-am folosit logica. Tu ai una?
Arunca o privire in afara propiilor idei si conceptii si o sa intelegi sau poate nu, problema ta.
Si logic tu cum crezi ca ai aparut pe pamantul asta?
Pentru ce crezi ca se naste un om, daca nu pentru perpetuarea speciei? Mai citeste o carte.
Idk sunt offtopic dar asta am citit in diverse carti de specialitate, pe internet, sau tv.Ideea e confirmata si de psihologi.In plus parerea mea, ce sa zic:femeia si barbatul.Despre cei cu orintare sexuala anormala e problema lor.Sunt offtopic dar am luat-o din punct de vedere stiintific tocmai pentru-ca tilica a adus stiinta in discutie.
Kongeriket primul meu post facea referire strict la subiectul propus de tine. Al doilea meu post nu a fost un atac ci explicatia din punct de vedere stiintific la ceea ce a declarat tilica.Nu a fost o precizare sau parere personala ci concluzia la care au ajuns oamenii de stiinta, adevarul. M-am documentat inainte sa postez.
Al treilea mesaj a fost un atac la persoana(intr-o oarecare masura) ca si raspuns la atacul lansat de teorizer catre mine.
Cred ca:@haiZI: De ce faci atac la persoană? Eu nu ţi-am spus că eşti ilogic ci te-am rugat să eviţi astfel de aprecieri care nu sunt în concordanţă cu discuţia de acum! ca si unele mesaje postate de unii useri ar fi fost ok, daca te-ai fi referit la gelozia dintre cuplurile homosexuale.Caz in care as fi ocolit total subiectul.Nu crezi ca discutia a deviat de la subiect tocmai din cauza postarilor offtopic?
"Homosexualitatea este o abatere de la cursul firesc al lucrurilor"
cum ai ajuns la concluzia asta geniala, te-ai gandit mult. Din punct de vedere stiintific asa si este. Poate ar fi fost mai bine sa fie trecuta la dragoste si sex, idk dar al doilea meu post se datoreaza si faptului ca intrebarea e trecuta la stiinta/filosofie.
Ai adus in discutie gelozia dintre cuplurile homosexuale intr-un tarziu, ca un raspuns adresat unui user. Daca ai fi precizat ca te referi la psihologie ca si stiinta, atasament emotional(sus la intrebare), as fi inteles mai bine si nu as mai fi privit subiectul din punct de vedere stiintific al procesului evolutiv.Credeam ca la asta te referi cand am vazut intrebarea trecuta la stiinta.Nu mai spun ca pe subiectul:gelozia dintre cuplurile homosexuale, nu as avea nimic de comentat din moment ce nu ma priveste sau nu reprezinta un punct de interes pentru mine.
Theorizer, bre data viitoare citeste bine intrebarea inainte sa raspunzi. Kongeritek facea referire la gelozia dintre o femeie si un barbat. Din moment ce tu esti de orintare sexuala gay trebuia sa te aptii.Asa cum tie nu iti place sa fii judecat de altii, sau sa-si dea cu parerea la persoana ta asa si noua(unora dintre noi) nu ne place sa te bagi intr-un subiect care nu te priveste.
Din cauza postarilor offtopic ne-am abatut de la subiect, ca mai tarziu sa fie completat de kongeritec printr-un raspuns.Deci uite ce te sfatuiesc:
Gay cu gay si asa mai departe in privinta sexualitatii.
Nu ma intelege gresit, nu am nimic cu persoanele de orientare sexuala homosexuali, dar pur si simplu sunteti diferiti si se creeaza o confuzie totala dand raspunsuri la acelasi subiect.
Si de aceea ce numeste disputa filozofica, etalare de pareri sau idei diferite, tocmai pentru a vedea un anumit lucru si dintr-o alta perspectiva.Cu toate ca eu nu am nimic cu tine personal si nu mi-am dat cu parerea in privinta ta, eu nu o iau personal.
In privinta argumentului:cum poti argumenta, cand tu nu poti sa faci diferenta dintre un mar si o para?
Iar de certat, eu ma cert doar cu o persoana care e cu adevarat importanta pentru mine, nicidecum pe net cu un necunoscut.
Si ca sa iti dau un ex:nu ma cert cu taica-mi-a, acum tu crezi ca eu ma cert sau am ceva cu tine? putin imi pasa.
In afara de experti, pe TPU suntem numai ciudati, nu cred ca ne incadram in vreo categorie
dar ne straduim, ne straduim