Stiinta a reusit sa produca viata in laborator? Credeti ca va demonstra vreodata ca viata a aparut singura, fara existenta unui creator? Sau deja a demonstrat acest lucru?

Oamenii de știință pot cel mult să speculeze legat de condițiile de mediu existențe în urmă cu miliarde de ani. Însă în urma unei speculații nu poți trage o concluzie în care să afirmi: s-a demonstrat că viața a apărut întâmplător.

Demonstrația științifică presupune o anumită testare. Însă a creea în laborator condițiile pe care ni le imaginăm că au existat pe pământ în urmă cu miliarde de ani nu este o demonstrație a faptului că viața a luat loc singură.

1. Nu avem o dovadă de certitudine în ce privește starea pe pământ în urmă cu miliarde de ani.
2. Chiar dacă am demonstra în laborator că viața poate lua naștere la întâmplare nu rezultă că viața a luat naștere din întâmplare pentru că acest lucru este demonstrat ca fiind posibil.
3. Originea vieții pe pământ este un eveniment unic, nu poate fi demonstrat în laborator, dar poate fi speculat pe marginea lui.
4. Speculația științifică nu este totuna cu demonstrația științifică.

Pana acum stiinta nu a reusit sa creeze viata in laborator, lipseste doar un ingredient pe care omul nu il va avea niciodata: SUFLARAE DE VIATA data de DUMNEZEU. Aparitia unor clone nu a facut sa apara viata ci s-a manipulat material genetic deja VIU (in viata).

Stiinta a produs aminoacizi, nu cele mai simple celule ce au capacitata de a se automultiplica.Codul genetic al celei mai simple celule are o structura atat de complexa incat cel ce a descoperit ADN -ul Francis Crick spune ca "originea vietii e aproape un miracol" si propune ca solutie venirea ei din spatiu( in Life Itself). Un alt biolog ateu, Franklin Harold spune ca originea vietii e unul din " misterele nerezolvate ale stiintei"( The way of the Cell).

Stii care este diferenta intre un programator si un utilizator? De exemplu un programator (eh mai multi dar sa nu ne luam de semantica ) a inventat si realizat, sa zicem, sistemul de operare Windows, restul suntem utilizatori. Unii il injura, altii se impotmolesc, dar il folosesc (sa n-o dam pe linux sau mac ca iarasi e un exemplu si nu are rost sa discutam pe langa ).
Eh, la un nivel mai mare decat imaginatia, oamenii sunt toti niste utilizatori. Ei au taiat copaci si au obtinut lemn, au facut gauri in pamant si au scos petrol din care au facut combustibil sau plastic, au impreunat cal si magar si au scos catari, au scos sange de la unul si au bagat altuia, dar mereu au utilizat resursele pe care deja le aveau la indemana. Tot continui sa scriu: daca poti crede viata a aparut printr-un accident, atunci fii pregatit sa crezi si ca totul e o intamplare, un haos, lipsit de scop si finalitate si indiferent ce ai face nu conteaza. Sa constientizezi asa ceva ar insemna sa deraiezi nasol. Daca viata ta e un accident, inseamna ca ti-o poti curma fara piedici si fara urmari. Greu de crezut, nu?

@liviu00 - uneori dialogurile scrise lasa loc de interpretari gresite pentru ca exclud un anume context creat atunci cand vorbim, e usor sa scrii cateva cuvinte avand o idee si sa fie percepute diferit.
Nu am facut nici un apel la frica, si nici nu caut sa reinventez roata sau sa demonstrez stiintific. E vorba de bun simt ( n-as spune un apel la intuitie ca iarasi las loc de interpretari si mai grave ), de cauza si efect, de felul cum suntem facuti sa functionam. Cand am zis de finalitate nu m-am referit la recompensa din viata vesnica, ci de un scop pentru care existam. Cand am zis de haos m-am referit la a ignora repercusiunile faptelor din prezent.
Daca e totul un accident si nu e similar unui "fluviu care are un izvor si un loc de varsare" (apropo - un alt exemplu poate mai bun decat cel cu sistemul de operare: cand vezi dunarea la giurgiu nu ii vezi izvoarele, dar acel "bun simt" iti poate spune si fara sa stii geografie ca undeva departe are un izvor si undeva trebuie sa se verse toata apa aia, nu? ), daca nu avem un punct de pornire si o destinatie, totul fiind aleator, atunci ce conteaza bunastarea speciei din perspectiva individului care traieste cateva zeci de ani? Ce rost ar mai avea tendinta de conservare a vietii, a speciei, sau de perpetuare din moment ce este un accident?
Problema e ca tocmai, acest scop de bunastare a speciei de care zici nu ar mai avea valoare din moment ce specia e un accident, chiar daca facem parte din el. Daca vei reciti cu rabdare ce am scris mai sus vei vedea ca ai inteles altceva. Ce ai scris acolo, ca as fi sustinut: "apel la frica", "inebunesti daca nu crezi in viata dupa moarte", sau ca altcineva ar trebui sa gandeasca la fel ca mine, ma fac sa cred ca n-ai citit cu atentie. Si daca ai impresia ca ateismul are un scop altruist in timp ce crestinismul, iudaismul, buddhismul, mahomedanismul etc. are avea scopuri egoiste bazate pe efort si recompensa personale, un fel de pupincurism la "the final boss", atunci mi-e teama ca le-ai inteles si pe astea pe dos. Arunca o privire la umanitate din perspectiva istoriei dar si geografic: nu observi ceva in comun? Toti au socotit natural si au avut nevoie sa creada, desi sunt diferente evidente intre unii si altii. Este ceva ce iti aduce in viata un scop mai mare decat tine, te tine intr-o legatura cu ceilalti si a ajutat omenirea sa evolueze, cu toate bune si rele, pana acum. Eu nu iti pot da un link care sa arate clar cum arata creatorul universului, si nici unul in care sa intelegi rostul vietii, eu doar am prezentat niste perspective. Si cand ma gandesc la toate astea, mi s-ar parea absurd sa nu cred, dar nu o sa ma vezi facand propaganda, doar prezint un punct de vedere.
Nu amenintari, nu recompense, nu promisiuni necugetate, doar niste imagini.

Stii cum e treaba...nu suntem noi care inventam toate astea acum, nici macar nu le descoperim, doar le rediscutam la infinit. Nici macar nu suntem in masura sa apreciem in ce masura religia a influentat evolutia omenirii, desi imi imaginez uneori ca fara ea salbaticii de acum mii de ani ar fi ramas la stadiul de animal violent. Noi deja traim intr-o lume in care religia a avut un rol principal, asa ca nu putem vedea lumea fara religie asa cum nu poti vedea Amazonul din calea rahovei. Ca au fost oameni care s-au folosit de religie pentru a-si usura viata? Pai intotdeauna oamenii au folosit resurse care le-au convenit fara prea mult simt etic, si inca se intampla. Mereu cineva profita de sistem. Nu s-a intamplat similar indiferent de conditii?
Tu esti vehement impotriva religiilor din cauza victimelor sistemului? E si asta un cliseu de care altii profita pentru a manipula sau a castiga bani sau celebritate. Spre exemplu asa-zisa biserica satanista care e un comert inventat recent, sau ce tine de primele curente black-metal - oameni care profita de niste idei si castiga bani sau influenta din asta.
Ce rau iti poate face sa crezi ca suntem creati si ca existenta noastra are un scop? Cu ce face viata ta mai buna sa crezi invers?
Si stiu ca e o intrebare delicata, dar eu unul n-am fost scutit de un asemenea moment si e ceva ce face parte din viata: ce vei face cu parintii tai cand vor muri? Ii duci la crematoriu sau ii ingropi cu o cruce la cap?

Deci daca nu vor specifica inainte vei proceda asa. Si inteleg ca tu iti vei dona corpul pentru cercetare medicala, in scop altruist, ajutand astfel cu ultima posibilitate efortul stiintei intru binele speciei, si, din ce stiu, urmasii tai primesc si niste bani, in loc sa cheltuiasca inutil. Asta ca sa nu continuam sa dam o nuanta sumbra dialogului. Dar mi se pare de la sine inteles pentru orice sustinator al teoriei evolutiei si daca ar fi asa le-as aprecia sinceritatea si lipsa de egoism.

Ok, deci tie practic iti este indiferenta credinta, din moment ce singurul motiv este irelevant. Nici macar nu iti face viata mai buna in vreun fel faptul ca vrei sa gandesti invers si renunti gratuit la un avantaj pe care oamenii din totdeauna au mizat pentru a-si mentine o forta interioara, un fel de a fi, un sprijin la durere, o speranta ca totul nu e degeaba si ca fac parte dintr-o creatie peste puterea imaginatiei omenesti. In schimb, majoritatea oamenilor au nevoie de un suport psihic si emotional, mai ales atunci cand le este greu. Este suficient pentru a-i considera "prostime"? Nu cred. Tu, insa, spui ca poti trai fericit si asa, avand in vedere educatia sanatoasa. (aici ma mananca degetele sa revin la parinti si la ce vorbeam mai sus, dar ma abtin ) Eh, e un pic contradictoriu sa fii fericit stiind ca existenta ta e un accident si ca te bucuri de viata ca un hot de o plimbare cu o masina furata si sa datorezi asta unei educatii sanatoase.

Imi cer scuze daca iti pare ca am devenit ofensiv, nu imi sta in fire, insa daca m-am exprimat mai plastic a fost pentru a pastra textul interesant, chiar daca e lung, si asta a fost de dragul argumentului. Sa nu crezi acum ca as fi genul habotnic, sunt cinic fata de fanatism in general.

@liviu00 Iluzia ca ai ajuns la o gandire matura este un semn ca nu e asa. Similar cu zicala: cu cat stii mai mult cu atat iti dai seama ca stii prea putin. Mintea omului e atat de complexa, plina de cai intortocheate si neasteptate, si ii trebuie atat de putin pentru a-si schimba total perspectiva! Eu ti-am zis ca nu sunt genul habotnic si nu pot sincer sa bag mana in foc ca ma asteapta ceva mai bun dupa moarte. Chiar imi este evident, in schimb, ca sunt "programat" sa incerc sa imi mentin viata ( frica de moarte e cel mai evident aspect aici ), ca orice fiinta vie.
Apoi, vorbesti despre procesul de maturizare din perioada adolescentei. Este o perioada care face tranzitia de la copilarie la maturitate si este plina vulnerabilitati emotionale si psihice, daca acum e tot ce ai, peste 10-20 ani vei vedea ca viata mai are inca surprize pentru tine. Vrei sa stii sincer? Pe mine nu ma preocupa asa tare subiectul cum ai crede din ce scriu aici. Si traiesc cu impresia ca nici nu e asta scopul vietii, de a dezbate la nesfarsit radacinile, cel care ne-a creat, pe care il numim "Dumnezeu" nu cred ca ne-a facut ca sa ne intrebam toata viata daca exista sau nu. In mare parte, la nivel de individ, avem niste repere evidente, ce nu pot fi negate. Ca exemplu, in mare, ar spiritul de conservare, instinctul de reproducere, afinitati, curiozitate, repulsia fata de a lua viata, si sunt atatea si atatea. Marea diferenta intre parerile noastre se rezuma la convingerea ca tot acest miracol (daca nu il consideri asa, incearca sa iti imaginezi planeta fara viata ) a fost sau nu o intamplare/accident. As fi poate indreptatit sa cred ca nici nu vom afla vreodata sau prea curand, insa decizia mea e sa cred, si sunt impacat cu ea, ca atatia oameni.

De acord cu tine in incheierea discutiei, si dincolo, unde la fel ignori mare parte din argumente. Sugestia nu a fost ca esti prea tanar, ci ca maturitatea nu se autoproclama.

Tu chiar esti disperata dupa un dumnezeu nu gluma
ai postat deja 3 intrebari cu acelasi subiect

@cristacheceliute
Sa-ti spun ce fel de eroare de argumentare ai folosit: apel la frica. Ai spus intr-un fel :
Daca dumnezeu nu exista, totul ar fi haos, nu ar exista niciun scop pentru oameni. Deci dumnezeu exista.
Daca ti se pare logic argumentul tau, contrazice-ma.
Ai mai facut o supozitie falsa. Aceea ca oamenii care nu cred in viata de apoi (cam asta am inteles tu cand ai zis finalitate), innebunesc. Ori e destul de simplu de adus contraargumente, destul de multi atei si agnostici sunt perfect lucizi. Pentru faptul ca tu ai avea probleme in a-ti continua viata daca ai afla ca nu exista dumnezei, nu inseamna ca trebuie sa generalizezi si sa spui ca toti gandesc ca tine.
Dar scop exista si fara dumnezei. Acela de a face viata mai prospera pentru toti oamenii. Problema e ca nu e un scop egoist si presupune bunastarea speciei, nu a individului. Intr-adevar, nu primesti recompensa pentru efortul depus si aici este diferenta. Pana la urma in asta consta finalitatea religiilor. In RECOMPENSA.
@cristiancristir Analogiile de genul asta nu prea se pot folosi in argumentare. Ai spus ceva de genul urmator:
Un sistem de operare este un sistem complex.
Sistemul de operare are un creator.
Omul este un sistem complex.
Deci omul are un creator.
Poti identifica foarte usor eroarea logica.
@Himura "(...)ce ineptii or mai inventa oamenii astia care se cred mari cercetatori".
Atitudinea asta se numeste nesimtire si lipsa de respect fata de munca altora. Si tu nu esti in stare nici macar sa scrii corect din punct de vedere gramatical. Cata stupiditate sa numesti "ineptii" rezultatele unor oameni de stiinta fara sa aduci dovezi!

@Tepes Esti dezinformat legat de Dolly. Ea s-a putut reproduce.
Fiecare intelege ce vrea din clonare. Tu traiesti cu impresia ca oamenii au inventat clonarea pentru a se juca de-a dumnezeul.
Dar nu cred ca e o problema pentru oamenii de stiinta. Probabil sunt obisnuiti sa le fie luata in derizoriu munca de niste oameni care putin cunosc atat motivele pentru care ei se zbat, cat si efortul depus.

@cristacheceliute Ca sa nu lungim discutia. Inteleg ce vrei sa spui. Religiile ar putea aduce un lucru benefic omenirii. Asta daca nu ar fi folosite ca mijloc de MANIPULARE. Fii fara grija, ca nu consider ca omenirea este in pericol din cauza unor crestini care stiu sa intoarca obrazul. Problema e in alta parte. Ca sa fiu direct:
religie + prosti = pericol.
Ceea ce afirm eu si sper sa ma intelegi, e ca omul, cu o educatie sanatoasa, e in stare sa traiasca fericit si daca e constient ca doar o viata are. Nu vreau sa dau exemple, doar sa stii ca toate discutiile astea contradictorii legate de dumnezei, din motivul asta apar. Noi, cei care am ajuns la concluzia ca religiile n-au ce cauta in viata noastra, facem greseala sa generalizam. Noi putem trai cu usurinta fericiti si fara dumnezei. Si avem impresia ca si altii pot. Adevarul e ca NU TOTI POT.
Asadar te intreb. Vezi religia ca pe un pericol, ca mijloc de manipulare a maselor? Sa stii ca asta e motivul pentru care eu sunt vehement impotriva religiilor.

@cristacheceliute Daca ar depinde numai de mine ce se intampla cu persoanele apropiate dupa ce mor, as alege crematoriul. Daca si-ar exprima din timp dorinta sa fie inmormantate crestineste, atunci nu m-as putea impotrivi.
Ce rau mi-ar face mie faptul ca as crede? Niciun rau, dar nici nu mi-ar folosi in vreun fel. Pentru mine toate lucrurile astea sunt irelevante.

@cristacheceliute Nu cred ca am numit pe toti religiosii "prostime". Am amintit de prosti doar ca sa arat contextul in care religia e periculoasa.
Sa vorbim putin despre beneficiile credintei. Tu generalizezi ca aceasta iti aduce o liniste interioara, iti ofera sprijin la durere, speranta, etc. Eu am fost o vreme credincios si pot spune cu siguranta ca nu mi-a oferit ce ai afirmat tu. Apoi am trecut printr-o perioada neutra, in care nu-mi amintesc sa ma fi interesat prea mult subiectul. Si in final, am trecut printr-un proces asupra caruia as vrea sa insist.
Asadar, procesul respectiv are loc undeva intre 16-20 de ani si se manifesta prin scepticism. Tanarul ajunge la o anume maturitate in gandire si e in stare sa testeze anumite ipoteze, pe care pana atunci le acceptase drept corecte. Cum religia e plina de lucruri nedemonstrate si uneori ilogice, de contradictii, multe intrebari o vor viza. Asadar in urma acestui proces, zic eu normal, tanarul cu sete de cunoastere, ajunge la concluzia ca religia n-are acoperire. Si de aici inainte, acesta va nega existenta unui dumnezeu, ori isi va construi el altul. Sau mai este cazul in care isi da seama ca nu ar trebui sa ia in considerare existenta sau inexistenta unui dumnezeu.
Asadar procesul acesta este unul absolut NATURAL in care mintea umana, ajunsa la maturitate, incepe sa VERIFICE informatiile dobandite anterior.
Stii ce m-a facut sa cred ca e natural ce gandesc? Faptul ca am intalnit o multime de persoane, care au trecut prin acelasi proces, independent fata de mine.
De ce sunt eu fericit daca stiu ca existenta mea e datorata unui accident? Pai din acelasi motiv care te face pe tine sa nu vrei sa mori, desi stii ca te asteapta apoi fericirea alaturi de dumnezeu.

@ania Daca tot vad ca esti interesata, poti sa studiezi teoria proteinoidelor.
S. W. Fox, K. Dose - Molecular Evolution and the Origin of Life (1977)

@cristacheceliute Am vorbit de o anume maturizare, nu despre finalizarea ei. Si nu ma refer la maturizarea aceea care te face sa iei decizii corecte si care vine mai mult din experienta, ci la o maturizare a LOGICII.
Ai spus: "Iluzia ca ai ajuns la o gandire matura este un semn ca nu e asa". Unde-i logica? Si cand spun logica, nu ma refer la intelepciune populara.
Sugerezi ca nu gandesc matur doar pentru ca sunt tanar si de asta as vrea sa inchei discutia.

@cristacheceliute
1. Am vorbit de o anume maturizare, nu de desavarsirea maturizarii.
2. M-am referit la maturizarea logicii, capacitatea de a rationa corect.
3. Din punctul de vedere anterior, pot sa spun ca sunt matur, iar daca nu sunt, sa-mi demonstrezi cu ARGUMENTE, nu cu intelepciune populara ("maturitatea nu se autoproclama").

Deja sa demonstrat acest lucru!
Viata poate lua nastere singura!
Corpul uman functioneaza pe baza de reactie chimica si impulsuri electrice!
Suntem masinarii biologice cu un singur scop in viata: supravietuirea!
http://www.youtube.com/watch?v=dagYrk5XpX4

Asa cum a zis si cineva inaintea mea un sistem de operare nu ar fi aparut niciodata singur daca nu l-ar fi inventat cineva. Si un sistem de operare este mult mai simplu decat o fiinta umana. Prin anologie chiar crezi ca omu a aparut asa din intamplare? Asta nu inseamna acum ca trebuie sa crezi ce iti toarna cartile religioase. Dar putem presupune in existenta unei constiinte universale care a condus la dezvoltarea vietii aici pe pamant. Pana la urma nimic nu e sigur: Sunt atatea lucruri pe care nu le stim despre univers si totusi unii cred ca e gol si ca si ca numai Pamantu a fost populat cu ajutorul lui Dumnezeu sau alti zei apartinand altor religii cand in realitate ar putea fi o infinitate de civilizatii acolo. poate chiar alta civilizatie ne-a creat. Nu avem de unde sa stim. Ne amagim doar cu presupuneri. Traiti-va viata si faceti ce va place, incercand totodata sa ii respectaci si pe cei din jur. Fiti fericiti si fara frica si iubiti-va. Hai pa.

Viata aceasta materiala asa cu o vedem noi astazi, dar si cum am deslusit-o din trecutul ei, nu a aparut de una singura, asa cum samanta nu incolteste daca nu e udata, asa cum omul nu poate gandi fara minte, ori nu poate simti fara inima si exemplele pot continua la nesfarsit. Ma bucur ca ma creat Dumnezeu, ma bucur ca nu sunt doar carne si reactii chimice, si ce ineptii or mai inventa oamenii astia care se cred mari cercetatori, ma bucur ca Dumnezeu se bucura de mine si de orcine gaseste cu cale in inima sa, să isi ascuta simtirile catre Cel ce la creeat pe el.

1. Da a reusit.
2. S-a demonstrat stiintific de mai bine de 100 de ani. sunt carti de specialitate.citeste-le

E posibil ca ceva sa apara fara actiunea altcuiva? E posibil ca din absolut nimic sa apara ceva fara aportul cuiva?

Viata a aparut cu ajutorul lui Dumnezeu.

Ok Viata poate lua nastere singura dar atomii si electronii cine i-a creat? jajajajajajaja

Da categoric viata o aparut singura doar nu credeam ca suntem facut de dumnezeu

Si cata trait viata aia in laborator? ai auzit de oaia dolly. dar ea nu avea caracteristicile originalului nici pe departe. si ea la randul ei nu se putea reproduce. ce s-a demonstrat este ca omul vrea si el sa se joace de-a Dumnezeu, dar nu prea ii iese.

Mai oameni buni, stau pe burta si ma minunez.Va sugerez sa-l vedeti pe Dumnezeu ca fiind energie si va spun sincer ca ve-ti vedea ca fara ajutorul ei nu va fi posibil nimic.Sintem parte din ea.