Sunt unii utilizatori pe acest site care au susținut, în repetate rânduri, că liberul arbitru nu există și o noțiune non-sensică; că tot ceea ce facem este determinat de o acțiune anterioară și, astfel, nu facem nimic cu propria noastră voință. Practic, eu nu am ales să scriu întrebarea asta, ci diferiți factori m-au obligat să o scriu (pasiunea mea pentru filosofie, faptul că-mi place să intru în polemici etc), factori care la rândul lor au fost determinați de alți factori și tot așa până la Big Bang. Dacă cititorul are această viziune asupra lumii, doresc a-i adresa o întrebare:
Dacă nu există liber arbitru, ce rost are să pedepsim infractorii? Marchizul de Sadé a fost primul să întrebe asta. Criminalii în serie n-au ales să ucidă, ci o serie de factori i-au determinat să o facă; ei n-au avut niciun control asupra acțiunilor lor. Deci de ce i-am pedepsi? Sau de ce am recompensa pe cineva pentru binele făcut? Dacă cineva face ceva frumos, de ce l-am răsplăti? Nu a ales să facă acel lucru.

Părerea mea este că liberul arbitru există și este o componentă esențială pentru formarea unei societăți bazate pe libertatea individului. Liberul arbitru este, în esență, capacitatea de a face alegeri proprii, neimpuse individului de către altcineva.
Să zicem că primești două oferte de lucru în aceeași zi. În următoarele zile, trebuie neapărat să decizi pe care să o accepți, așa că vei începe invariabil să cântărești fiecare ofertă în funcție de avantaje și dezavantaje, deci ai liberul arbitru de a alege locul de muncă la care vei lucra în următorii ani. Bineînțeles, există și factori care ne vor influența decizia, factori după care determinăm avantajele și dezavantajele pentru persoana noastră. Acești factori pot fi externi, distanța până la locul de muncă, colectivul în care vei lucra, etc, dar și interni, nivelul de stres, familiaritatea cu acel job, etc. Cu cât suntem mai conștienți de acești factori și luăm în considerare mai multe aspecte ale problemei cu atât mai mult ne dăm seama de influența acestora asupra noastră și putem decide dacă această influență ne afectează într-un mod pozitiv sau negativ.
Să spui că liberul arbitru nu există este o aberație, faptul că putem gândi orice ne arată clar că nu există o forță superioară care să ne afecteze deciziile, căci atunci ar fi trebuit să ne fie afectate inclusiv gândurile și ar trebui să ne fie imposibil să ne imaginăm măcar un mod opus de acțiune față de planul scris de creator, dar, nu doar că putem să ne imaginăm posibilități complet opuse, dar putem și să acționăm în moduri iraționale și ilogice dacă asta ne dorim. Ba chiar putem să alegem să fim influențați de anumiți factori sau nu, cum ar fi abuzul din copilărie de exemplu, prin autocunoaștere și autocontrol ne putem da seama de influența pe care abuzul o are asupra comportamentului și caracterului nostru și putem alege să schimbăm lucrurile. Ignoranța însă ne ia dreptul la alegere, pentru că nu poți să iei o decizie asupra unui lucru de care nu ești conștient și pe care nu-l cunoști.

Spinoza Spune:
Tot ceea ce este, este în Dumnezeu (prin Propunerea 15): dar Dumnezeu nu poate fi numit lucru contingent. Căci (prin Propunerea 11) există în mod necesar, și nu contingent. În plus, din ea au urmat și modurile naturii divine în mod necesar, nu contingent (prin Propunerea 16), și aceasta, fie în măsura în care natura divină este considerată în termeni absoluti (prin Propunerea 21), fie în măsura în care este considerat ca fiind determinat sa actioneze intr-un anumit mod (prin Propunerea 27). Mai mult, Dumnezeu este cauza acestor moduri nu numai în măsura în care ele există pur și simplu (prin Corolarul Propoziției 24), ci și (prin Propunerea 26) în măsura în care sunt considerate hotărâte să facă ceva. Căci dacă nu sunt determinate de Dumnezeu (prin Propunerea însăși), este imposibil, și nu contingent, ca ei să se determine pe ei înșiși; și, invers (prin Propunerea 27), dacă sunt determinate de Dumnezeu, este imposibil, și nu contingent, ca ei să devină ei înșiși nedeterminați. Prin urmare, toate lucrurile sunt determinate, în virtutea necesității naturii divine, nu numai să existe, ci și să existe și să acționeze într-un anumit fel, și nu este nimic contingent (2).

http://alucero-montano.blogspot.com/2014/06/spinoza-y-la-contingencia.html

Etica DEMONSTRATĂ DUPĂ METODA GEOMETRICĂ de Spinoza


Acest determinism nu trebuie inteles prin pierderea libertatii. Compatibilismul spune ca este posibil sa avem libertate chiar daca suntem determinati (exista liberul arbitru, compatibilism, incompatibilism, libertarianism, imposibilism, teoria posibilitatii alternative(Frankfurt cases), Causation and Free Will.

Causaltion and Free Will, Paperback by Sartorio, Carolina

https://canal.uned.es/video/5a6f9bf4b1111f0b4c8b45c5

https://en.wikipedia.org/wiki/Frankfurt_cases

Https://www.youtube.com/watch?v=TI5FMj5D9zU