In intuneric traim inca de pe vremea antica.
S-a schimbat doar denumirea exploatarii interumane si anumite metode "vizualizate".
In epoca antica, s-a practicat "sclavagismul", urmat de "feudalism", pana la actuala "democratie".
In fiecare forma, averile s-au mostenit si s-au acumulat, iar cei care au produs bogatiile au fost cei care au muncit pentru cei bogati.
Aparent, poporul a fost (si este) "exploatat" de cei bogati.
In fiecare oranduire, bogatii a trebuit sa asigure traiul poporului, pentru a avea muncitori care produc (in fiecare epoca, bogatasii au fost obligati si prin legi, la nivelul minim de trai care sa fie asigurat de ei subordonatilor).
Nici in ziua de azi nu s-a modificat mult social: muncitorilor li se asigura un salar pentru existenta, dar din care foarte putini se pot imbogati.
Prietene, tu nu ai citit ce am scris? Te rog, lasă istoriografia ceaușista. Sclavia(și ma refer aici la sclavie reala, pe fata) a fost cât se poate de legala în Imperiile Coloniale, în Tarile Romane și în SUA pana în sec XIX.
Tu nu ai inteles, ce am scris.
Cu salariile de subzistenta si in ziua de azi suntem (un fel de) sclavi, dar cu alta denumire.
Păi, cam în tot și în toate ne întâlnim cu avantaje și dezavantaje. Energia nucleară ne-a adus mari avantaje - o sursă importantă de energie electrică. Dar ne-a adus și mari dezavantaje: trăim cu frica-n sân de un posibil război nuclear. Digitalizarea e sublimă, dacă putem spune așa. Găsim informația la un simplu click. Are și dezavantaje? Sigur. Copiii, începând de pe la 2-3 ani, stau toată ziulica cu ochii pe ecran și cu mâinile pe butoane. Unde e copilăria? Viața se transformă încet-încet din reală în virtuală. E bine așa? Ca să nu mai spun că a făcut posibile războaiele hibride și fraudările de alegeri. Lista poate continua. La fel este și cu cele menționate de tine - industrializarea și celelalte. Nu mai spun de avantajele și dezavantajele lor, pentru că deja le-ai arătat tu. Viața însăși este supusă acestui paradox. E frumoasă, o privim ca pe un dar, însă uite câte boli fizice și mentale sunt în lume; și câtă sărăcie în unele locuri; și câte războaie. Dar, poate cel mai rău lucru este că trebuie să și murim. Trăim un interval de timp minuscul, în raport cu vârsta universului, și apoi murim. Lăsăm totul baltă și coborâm într-un loc cu întuneric beznă. Treabă e asta?
De ce se întâmplă toate astea? Poate s-a strecurat o greșeală în proiectul inițial? Nu știu, am spus poate.
Pentru ca istoria nu e determinista sau lineara. Iar progresul continuu al omenirii e in mare parte un mit.
Sunt aceeasi oameni care au condus lumea dintotdeauna, familii foarte puternice ce au o avere atat de mare incat controleaza guverne, finanteaza razboaie, detin banci private, banci federale, detin mijloacele de productie si asa mai departe.
Nu e nicio teoria a conspiratiei, se poate verifica cine face mutarile pe tabla de sah a planetei.