Libertatea este relativă şi, desigur, putem filosofa până la anularea completă a ei.
Libertatea,la inceput, nu exista.Pe parcurs, poti renunta la tot ceea ce te influenteaza din exterior, si sa iti creezi propria libertate, cu propriile principii si conduite morale.
Da, dar si această libertate fiind limitată, dar în proporții mai mici de factorii externi ( aici intră și legea. )
Asarea captiva-n colivie nu stie ca nu stie sa zboare".
Nascut si crescut in acest mediu/aceasta societate cu toate influentele sale social-normative si informationale,
cunoscand doar aceasta realitate, logic ca ajungem, in cele din urma, sa ne conformam la acest stil de viata alarmant,
programat chiar de dinainte de a-si incepe macar crugul (ciclul), reluandu-se la nesfarsit aceeasi poveste.Vieti robotizate,
oameni obedienti - asta vrea sistemul.
E chiar foarte simplu: te nasti, cresti, mergi la scoala. (in scopul de a-ti largii cunostintele generale, de a invata ceva util dar
pana si aici informatia se prezinta la un nivel superficial din mai multe privinte...materiile precum istoria si religia fiind niste
exemple acceptabile in acest tip de discutie/ privind veridicitatea faptelor si intamplariloe enuntate in manualele scolare si nu
numai + lipsa interesului dascalilor fata de intelegerea elevilor, si aici, ca si-n multe alte parti, danduni-se informatia gata
"mestecata", noi ramanand doar s-o "digeram" fara a ne mai pune intrebari despre ceea ce ni se ofera spre a invata), muncesti pentru
altii si mori.
Nu se incurajeaza gandirea libera (mai ales nu in tarile subdezvoltate) pentru ca nici nu se doreste asa ceva, omul nu trebuie sa stea
si sa-si piarda vremea cu intrebari existentiale, sa viseze, sa cugete liber (fara a fi incomodat de o situatie de constrangere pe
plan social/spiritual s.a.m.d.), sa se adanceasca prea mult intr-o gandire profunda (sa priveasca in introspectie, sa se redescopere
pe el insusi), sa `simta`, sa-si poata folosi logica si discernamantul (cu care aceasta specie a fost inzestrata) in unele situatii
ba chiar - omul nu are voie multe din timp ce rolul sau este acela de a produce, produce, de a produce sistematic.Trebuie sa fim eficienti, mereu
eficienti avand in vedere ca sintem multi si ne tot inmultim mai ceva ca virusii, pentru ca consumam mult iar resursele ne sint din
ce in ce mai limitate, pentru ca mai mult distrugem decat sa cream, mult mai mult decat putem duce, pentru ca numarul `deseurilor`
( cuv. pe care-mi permit sa-l folosesc si cu sens de metafora), lasate-n urma noastra pe acest pamant, reprezinta un fapt sigur si
ingrijorator.Pentru ca, prin def., OMUL este un animal DISTRUCTIV/egoist si impasibil...Cum crezi c-am ajuns sa traim intr-un
ecosistem iremediabil prejudiciat? Pentru ca nu sintem decat niste paraziti pe suprafata acestui pamant, unii mai virulenti ca
oricare alta speciei cu care sintem nevoiti sa convietuim - scuza-mi subiectivitatea-n descriere.
Sintem pradatorii supremi:
"(...)Mai ia si ca alt exemplu nr.-ul animalelor ucise anual in intreaga lume pentru a putea apoi ajunge in farfuriile noastre.
Ce spui? peste 70 de miliarde de animale ucise anual (la nivel global) pentru carne si nu numai? Probabil ca da.Suntem 7 miliarde si
ceva de fiinte umane care misuna pe acest pamant, multe guri de hranit.Dar ne adaptam, chiar daca asta inseamna sa macelarim, sa
masacram miliarde de alte fiinte nevinovate fara aparare din intreaga lume.Nu ca as fi de acord cu aceasta mizerie de viata ce consta
in inrobirea celor mai slabi, noi ajungand (de'a lungul miilor de ani) pradatorii supremi prin ingeniozitatea si creativitatea
specifica omului (prin tehnologia creata), insa asta se cheama Evolutie.Sa Spravietuiesti se cheama Evolutie, si cum supravietuiesti
intr-o astfel de lume morbida? Cunoscand, intelegand si-n cele din urma Dominand."
O lume uniforma, principiala, predictibila - Deoarece asta s-a dorit, ne nastem cu codul de bare pe ceafa.Nu exista aceea intimitate,
opinie publica, libertate de miscare/actionare decat sub prefata unor reguli de conduita bine impuse si stabilite in societate prin
diferite legi - nerespectarea acestora intr-o societate/ intr-un mediu colectiv survenind cu aplicarea masurilor punitive etc. etc.
Inrobire sociala, limitarea vietii personale prin intermediul mai multor mijloace pe care n-am sa le enumar, si multe multe alte
actiuni cu caracter echivoc intreprinse de acest sistem, in posesia caruia sintem, ce are la baza fundatiei „Sclavagismul Modern",
sint dif.forme moderne de exploatare si de subjugare a oricarei vointe si a oricarui rationamen, cand dezinformarea publica a ajuns sa
fie la zi, cand minciuna a ajuns sa fie un adev. incontestabil pentru majoritatea oamenilor, dar ma opresc aici sa n-o mai dau in "altele".
Stii ce sintem? Un rezultat, asta sintem.Rezultatul ereditatii si al mediului in care ne nastem si in care crestem.In ce mediu?
Intr-un mediu controlat, intr-un spatiu de miscare limitat, destul de limitat...Pentru ca sintem multi iar asta ne face si periculosi
si, deci, masele trebuiesc tinute sub control adica mentinerea caracterului obedient in randul cetatenilor este cat se poate de
normala, relativ normala.Altfel teoria haosului, model prezentat si in matematica si fizica, n-ar mai reprezenta doar o teorie ci un
fapt, la fel ca-n Nat. unde se spune ca dezordinea si intamplarea sint cele ce predomina - dar asta doar la o analiza concisa.
Te consideri liber? de ce "liber" si nu liber? (intrebare retorica)
Ce este democratia? daca nu o alta idee inchipuita menita sa iluzioneze masele?
Crezi ca doar din simplul fapt ca traiesti in obscuritate mai mult sau mai putin ca altii esti un om mai liber? fericit?
Ce este fericirea pana la urma? Ahh, alt termen relativ, cu dus si-ntors precum si credinta (autosugestia).
"Uite, asa si ajungem sa fim bombardati de toate aceste influente exterioare.Deoarece sintem diferiti (nu unici, doar diferiti) unii
fata de altii si tocmai de aceea simtim constant nevoia de comunicare, pentru a face schimb de idei.Pentru tot acest val urias de
informatii(...)".Nu conteaza daca ai sau nu un caracter social dezvoltat, tot printre noi traiesti, tot una cu noi, tot in aceeasi
realitate pe care ne-am creat-o singuri.
Intr-o viziune mai acerba, multi ar putea afirma aceea ca noi, ca indivizi, nici n-am putea rezista in afara acestui sistem.
Mai pe scurt: Colivia ta poate fi mai mare, dar tot intr-o colivie vei ramane inchis, la fel ca restul dintre noi.
Stiu, mai sint inca multe de spus/de dezbatut pe aceasta tema, dar prefer sa ma opresc aici deocamdata.
Acum poti incepe sa-ti conturezi o parere mai amanuntita tu insuti/insati.
Sunt de acord cu ce spui,intrucat si eu am aceeasi parere, si am mai discutat pe astfel de teme, doar ca am zis ca de data asta sa imi exprim o parere diferita.
La urma urmei, omul nu face nimic cu libertatea, in timpul formarii lui ca persoana.De aceea trebuie sa fie crescut intr-un mediu social cu regulile sale. Apoi, la maturitate, prin filtrul inteligentei lui, omul poate sa decida asupra vietii sale, are aceasta libertate.Nu este nevoie de libertate absoluta,n-ai ce face cu ea in lumea asta. Poate nu crezi ca este bine,dar oamenii trebuie sa fie ghidati dupa un sistem.Dar,bineinteles,nu orice fel de sistem,ci unul in care individul are posibilitati si perspective la alegere,in functie de tipul lui de gandire,al constiintei,inteligentei sale, etc. Poate sunt cam idealist, dar gandesc din mai multe perspective, niciodata nu ma limitez la un singur mod de gandire, nu bat nimic in cuie.
Eu cred in destin/determinism, deci nu pot da argumente pentru "libertate". In principiu, depinde de ce paradigma te folosesti. Daca esti materialist, nu ai cum sa ai liber arbitru. Pana si atei/materialisti celebrii ca Sam Harris sunt de acord cu asta: http://www.youtube.com/watch?v=pCofmZlC72g
Daca nu esti materialist, atunci depinde de paradigma careia te supui. Daca esti crestin, de exemplu, liberul arbitru este garantat implicit (povestea cu fructul oprit).
Nu vom fi niciodată absolut liberi. Din momentul în care ne naştem suntem condamnaţi la sclavie de către societate. Sigur că la un moment dat, când ajungi la o anumită vârstă când ajungi pe drumul tău în viaţă, poţi scăpa mai mult sau mai puţin din ghearele societăţii şi doar să-ţi trăieşti viaţa aşa cum vrei (şi totuşi cu anumite limite), dar niciodată nu te vei putea rupe în totalitate de ea.
Ei fiind din noi marionetele legii și asa mai departe pana se ajunge la Dumnezeu?
Ai libertate dar este restrictionată de următorii factori în exemplul tău : Mă obligi să aleg una din ele, iar una nu poate fi aleasă, deci mă obligi să o aleg pe cea cu inghetată de mentă.
Hmmm, asta da subiect de filozofie. Acum depinde de gandirea fiecaruia.
Păi, doar nu degeaba se numește Știință&Filosofie.