Suntem obligati sa traim, dupa cum am fost obligati sa ne nastem! nu am hotarat noi inceputul, nu avem dreptul nici sa hotaram sfarsitul!
Tu stii care e motivul existentei mele. Nu mai trebuie sa explic. Nu m-am nascut pentru ca am vrut. Si nici macar nu pot muri cand vreau. Exist asa in van, in vesnica mea zona gri.
Intr-un fel, suntem obligati sa traim. Nu am intrat in existenta fiindca asa am vrut. Am fost introdusi fortat pe o scena, iar acum trebuie sa jucam, fie ca vrem, fie ca nu vrem. Dar eu cred ca vrem. Cat despre motivele de care zici, poti incerca sa le gasesti. Daca le gasesti, bine; daca nu, poti trai si fara ele.
In cazul meu, gasirea unor motive de a imi aprecia propria existenta sunt necesare.
Unicul motiv real si cel mai importan este acela ca fac parte din planul lui Dumnezeu, ca nu voi ramane la stadiul de om ci voi deveni un suflet vesnic in Raiul Sau, asta este scopul meu, si daca nu ar fi asta, nu ar merita sa traiesc pe acest pamant.
Categoric ca sint necesare.M-am intrebat adeseori de ce traiesc si iata raspunsul; Ca orice animal, maninc respir si beau apa sau, dupa caz...
Ambele. din moment ce ne nastem, suntem obligati sa ne ducem viata pana la capat ( excludem sinuciderea); iar pentru ca aceasta sa ni se para cat mai usoara si frumoasa trebuie sa ne apreciem pe noi insine