Te referi la omnipotenta, omniprezenta, omniscienta si "a fi personal"?
Cred ca da si acestea sunt relative intr un sens subiectiv. Exemplu: un om poate sa creada despre caracterul personal al lui Dumnezeu ca este crud si nemilos (pentru ca arunca pacatosii in torturi eterne) dar un copilas ce invata de la mama lui despre Dumnezeu ca fiind tatal tuturor oamenilor, avand barba alba si lunga (respectiv figura batranului intelept si iubitor) crede total alceva dupa cate se vede.
E mai greu sa discutam despre caracteristicile de atotputernicie: a face orice, a sti orice, a fi oriunde. De exemplu "Dumnezeu poate sa faca o piatra pe care nu poate sa o ridice". Acest lucru suna ca o ineptie a logicii. Asta si e! O ineptie a logicii umane. Noi nu putem "vedea" pe Dumnezeu in totalitatea puterii lui. Primim doar imagini fragmentare, deci este greu sa vorbim despre relativitatea unui lucru daca nu il cunoastem complet.
Ma refer la cunoasterea absoluta, inteligenta absoluta si restul, ce NU sunt reletive spre deosebire de cunoasterea umana si inteligenta umana.
Faptul ca oameni diferiti percep aceste caracteristici diferit nu are legatura cu relativitatea, sau daca are este neglijabila.
Termenul pe care l-ai folosit pentru a imbina perceptia groteasca a umanitatii cu relativitatea si anume "relativitate subiectiva" nu este o relativitate, este doar perceptia subiectiva a umanitatii, atat.
Tu acorzi subiectivismului notiunea de relativ. Sa presupunem ca avem un obiect cuadevarat complex, el nu este relativ, gradul de complexistate este identic indiferent de obiectul la care ne raportam, iar faptul ca pentru o fiinta primitiva si subiectiva obiectul nu este complex nu-l face relativ.
Eu vorbesc de relativ cu sensul unanim acceptat nu de jocuri de cuvinte.
Afirmi ca Dumnezeu poate face orice, dupa care afirmi ca poate crea un bolovan pe care nu-l poate ridica, ceea ce inseamna ca nu poate face orice (nu poate ridica bolovanul).
Deci poate sau nu?
Paradoxul acesta nu se rezolva cu o afirmatie sau o negatie, efectele afirmatiei fiind in acest caz echivalente cu cele ale negatiei si incompatibile cu atotputernicia Lui Dumnezeu.
Este un paradox simplist, asemanator cu paradoxul lui Zenon, este evident fals, dar nu se poate oferi o explicatie clara.
Aaaaaaa... da am inteles.
Eu credeam ca vorbim de realitate ca fiind realitatea pe care o percep eu in sensul de "limita perceptiei mele este limita lumii mele".
Daca consideram ca vorbim despre lume in sensul obisnuit de realitate, eu zic ca Dumnezeu nu e relativ, e absolut. Viteza luminii e constanta nu relativa. Timpul, spatiul sunt relative. Acum eu nu sunt fizician sa spun ce e considerat constant si ce e relativ. "Totul e relativ" e mai mult o exprimare poetica.
Viteza luminii e constanta. Faptul ca se masoara o viteza mai mica in diverse substante este din cauza ca viteza este distanta/timp. In substante lumina nu circula rectiliniu ci isi schimba directia conform structurii moleculare. Deci doar distanta este mai mare. E ca si cum ai masura doua masini care pleaca din Pitesti pana la Bucuresti, una merge pe autostrada, cealalta trece prin Brasov. Ambele circula cu 120 km/h dar este logic ca masina care circula pe autostrada ajunge mai repede. Ca noi percepem ca lumina are o viteza mai mica in substante este o iluzie.
Cum lumina parcurge o distanta mai mica pe secunda in functe de mediul respectiv rezulta ca este relativa.
Desigur, daca analiza ml nanometru observam ca fotonii au o alta traiecotire decat cea din vid, dar eu vorbesc in ansamblu.
Avem un foton vid si in dreapta locul unde trebuie sa ajunga, fotonul ajunge cu viteza luminii in vid.
Avem un foton, atmosfera si in dreapta locul unde trebuie sa ajunga, fotonul ajunge cu mai tarziu.
De aici rezulta ca daca ne raportam la medii diferite obtinem rezultate diferite si asta nu inseamna ca este relativa?
Tu anailizezi in amnunt. Pe rationamentul acesta amanuntit putem spune ca viteza unei Dacia nu este mai mica decat a unui BMW si variaza doar constructia din care sunt concepute, atat. Putem spune si de inteligenta ca nu este relativa, inteligenta este identica pentru toti variaza doar numarul de sinapse ditre neuroni.
O ultima intrebare: Tu ce intelegi prin relativ?
Eu vorbesc de toti factorii adunati.
Daca avem doua masini ce merg cu viteza de 100km/h, una merge pe un drum ocolit alta pe unul drept si ajung la distantie iar diferenta de timp este semnificativa, asta inseamna ca masina respectiva este relativa, deoarece conteaza la ce traseu ne raportam.
Cat despre lumina, ca ea insasi, mi se pare ciudat sa spui despre ea ca este relativa.
Cum se spune si despre oameni ca sunt egali. Asta mi se pare o tampenie. Doi egal cu doi pentru ca e aceeasi valoare numerica, doi oameni nu au valori numerice.
Egalitaea, relativitatea sunt pentru caracteristici nu pentru obiecte. Inaltimea unui om e egala cu inaltimea altui om, viteza cu care se invart rotile unei masini e relativa (fata de un trecator, sofer, planeta sau cei de pe iss).
Da.
Iti dau un ex:
X: superficial
Y: nesuperficial
Z: superficial
Y vorbind despre X, va afirma ca este superficial deoarece el vede clar diferenta, el nefiind la fel ca X.
Dar Z, fiind la fel de superficial ca dar sustinand ca nu este superficial ), nu va vedea nimic deosebit la X, astfel, va afirma ca nu este superficial.
Bineinteles ca o doza de superficialitate avem toti in noi; numai superficialii ar putea sustine ca ei nu au Dar exista doze mai mari si mai mici. Ceea ce a si dus la concluzia ca cei care sunt foarte putin superficiali, de fapt nu sunt deloc superficiali si invers, cei care au o doza mai mare, sunt de fapt superficiali.
Superficialitatea este relativa, fara sa pun in relatie 2 persoane nu pot sa imi dau seama de un aspect ca acesta.
Fireste. Nu cred ca ai mai fi pus intrebarea, daca ai fi inteles ce este relativitatea.