Dupa cum am spus mereu ca a crede sau nu se datoreaza experientelor traite si nu stiintei sau adoptarii unor diferite teorii.Cum spunea Papini in "Amurgul filozofilor;"Sa nu cumva sa credeti ca un ateu daca spune ca nu ii este frica de moarte e adevarat caci in realitate n-aveti idee ca el se teme mult mai mult decit puteti crede"
Ce te mira de fapt? Toate persoanele care au trecut prin astfel de experiente s-au schimbat major. Si e normal, pentru ca accesezi un alt nivel al cunoasterii si nu mai poti sa vezi lucrurile la fel ca pana atunci.
O fi, daca spune el. nu putem sti cum vom reactiona in fata mortii, uneori si cele mai ferme convingeri ne pot fi zguduite de experiente intense, ultime.
In primul rand ma bucur pentru ca acea persoana s-a intors de la ateism la proslavirea Lui Dumnezeu. Si sunt o gramada de oameni care au trecut prin asemenea experiente... iar prin aceste experiente ar trebuie sa ia aminte si ceilalti... insa este o vorba din popor : Pana cand nu dai cu capul de pragul de sus al usii nu-l vezi pe cel de jos
Sunt multe astfel de cazuri iar cei ce nu cred pur si simplu nu vor sa creada, inchid ochii, sunt ignoranti.Ma bucur ca s-a intors la credinta.Multumim pentru postare.