Când această decizie este luată în mod conştient (fiind planificată, nu doar o întâmplare), cred că cel mai des şi în primul rând ţine de egoism (dorinţa de a putea fi părinte, de a avea experienţe noi, de a-l lega pe partener de sine pe viaţă, de a avea o copie îmbunătăţită de-a sa, un urmaş, un elev, un moştenitor, un sprijin la bătrâneţe, o şansă la materializarea viselor şi speranţelor sale prin altcineva, de a avea o sursă de iubire necondiţionată, o motivaţie în plus, o şansă la o a doua şansă... puţini se întreabă dacă este şi spre binele potenţialului copil şi ce şi-ar fi dorit el; cunosc mulţi oameni care preferă să nu se fi născut şi, dacă aprofundăm un pic, decizia celor ce i-au adus pe lume, fără acordul lor, şi mai ales a celor care au făcut-o ştiind că nu sunt în stare să asigure copiilor o viaţă fericită - foarte puţini sunt, majoritatea doar cred că sunt -, este o decizie destul de egoistă).
Probabil e o neînţelegere la mijloc, atât din partea mea, cât şi din partea ta.
Dacă pe undeva am interpretat greşit, am exagerat, inclusiv în exprimare şi poate ţi-am atins orgoliul, fiind nedreaptă, îmi cer scuze. Nu a fost ceva voit. Doar discutam discuţii, iar simţind că în răspunsul tău e ceva ce mă deranjează, ceva cu ce nu pot fi de acord, am încercat s-o redau în cuvinte, de dragul dialogului şi împărtăşirii experienţei, raţionalizării.
Alphawolf: "Eu cunosc mai multe exceptii de la "adevarul" tau, dar am evitat s-o spun."
Eu nu deţin vreun adevăr, Alpha (deşi pe alocuri poate par mult prea sigură pe raţionamentele mele), doar încerc să zăresc unul (plauzibil, imparţial, convingător...) şi chiar te invit să mă contrazici cu argumente pe unde poţi, să nu te abţii, să fii nemilos. Te ştiu printre cei mai capabili de aşa ceva, de aia mă şi adresam ţie în mod special, sperând să-mi ataci raţionamentele cu ceva solid, să le pun la încercare şi ori să le dărâm, ori să le întăresc.
"be nice to everyone you need", mda, egoismul ne face altruisti. Citeam acum ceva timp un articol numit "evolutia pedepseste egoistii"; ideea era ca cei care se ajuta intre ei au sanse mai mari sa supravietuiasca, deci natura are nevoie de altruisti pentru a supravietui, dar acel altruism nu e decat un egoism mascat. La urma urmei, incerci sa te intelegi cu altii pentru binele tau in primul rand. Chiar si empatia e egoism, "iubirea" la fel. Chestii, trestii, smechereli.
Apropo, https://www.youtube.com/watch?v=n8C-ntwUpzM (recomandarea lui Ciprian) Pam pam.
Ar fi culmea sa nu fie asa, instincul de supravietuire si altruismul nu se pupa, iar din astea doua, stim ca primul exista sigur.
Cand iti intemeiezi o familie si iti doresti copii nu trebuie sa te gandesti ce se va intampla dupa ce nu vei mi fi sau dupa ce nu vor mai fi ei. Bucuria sta in faptul ca ii vezi crescand si intemeindu-si si ei o familie. I-ati gandul de la faptul ca intr-o zi indepartata nu vor mai fi! Bucura-te de prezent!
Daca tu consideri ca esti reprezentat doar de forma pe care o ai acum (corpul fizic pe care il ocupi pentru moment) Universul si-a irosit energia cu tine, te poti considera un esec. Insa tocmai asta e frumusetea, ti-a fost data o sansa (atunci cand te-ai nascut) insa tu o refuzi, e dreptul tau.