Un proverb spunea: " Omul fara omenie e ca trupul fara suflet." Sunteti de acord? Sunteti oameni de omenie? De ce credeti ca sunteti sau nu oameni de omenie?

Cel mai adesea aceasta expresie "om de omenie" a fost folosita pe vremea comunistilor si devenise un nonsens. Nu stiu acum ce valoare sa-i mai dau acum, vedeti omenie pe undeva!?

Acest citat se refera la omul care nu are sentimente fata de alti, mai precis, omul care este coordonat de logica, fara ca sentimentele sau morala sa aiba vreun efect asupra lui. Omul este rece, este ingradit, este ocolit si evitat de oameni. Acest om nu traieste cu adevarat, nu are parte de trairile sentimentale de care se bucura alti oameni.
Da, sunt de acord. Sunt intr-o anumita masura om de omenie. De ce? Pentru ca pun pret pe comportamentul moral(din respect pentru altii), pentru ca mi se intampla sa ajut, sa tratez cu...alte persoane, pentru ca nu pot fi absent la necazul sau durea altuia, pentru ca sunt controlat de sentimente, pentru ca pot intelege alta persoana.

Omul este o fiinta slaba, dar prin amprenta divina el are posibilitatea de a se transforma intr-un om de omenie, si a capata viata vesnica. In Imparatia Lui Dumnezeu sunt numai oameni de omenie, iar ei vor trai vesnicia alaturi de Domnul Isus
A avea un caracter rafinat este rezultatul unei lupte a eului impotriva imperfectiunii si pacatului, o conlucrari intre Dumnezeu si om, atata timp cat omul este dispus sa accepte influenta divina
www.oxigen.tv
www.intercer.net

Dar nu neaparat a fi om tine de acest citat. Oricum, sunt om, o entitate (suflet). Restul despre ''omenie'' cred ca - mai degraba - tine de educatia si temperamentul fiecaruia imparte. Ceea ce le am, presupun, nu-mi lipsesc.

Nu mint.am cuvant.imi recunosc greselile, si caut sa le corectez. ii respect pe ceilalti, si incerc sai ajut.cred ca am suflet in trup.il simt.