Unii considera ca omul trebuie sa se maturizeze mental din toate punctele de vedere. Ei bine, aceasta maturizare cind este la apogeu? Cind iti pasa de parerea celorlanti despre tine sau cind parerea tuturor nu inseamna nimic pentru tine?

Bai animaluleX cand te-ai maturizat complet ti se cam falfaie de toate si toti, insa tot de aici inainte incepi sa o dai in a doua "copilarie", incepi sa devii absent, si sa uiti, aaa sa-ti zic ceva ieri imi trebuia o surubelnita stea si m-am dus sa o iau din locul unde imi tin sculele, cand am ajuns acolo am uitat ce cautam si m-am intors in locul de unde am plecat sa-mi amintesc ce-mi trebuia si mi-am amintit, (te tavalesti pe jos de ras), asa ca... apropo cand iti aduc bastonu' ca mai am unu' de rezerva. @Lemonshu na-re nevoie de baston ca este deja in carje si si-a ocupat loc in strana la biserica, cica se duce cu turma credincioasa la verdeata vesnica pe post de turmac sef.

Atunci când ţii cont ŞI de părerea celorlalţi. Trebuie totuşi, să existe un echilibru.

Hârciog,
Absolut. (Vodka)

In momentul in care cineva, indiferent de religie se" maturizeaza mental din toate punctele de vedere" are cateva caracteristici interesante.
- o deschidere spontană şi aproape necondiţionată către alţii
- o extraordinară aptitudine de concentrare a atenţiei
- o rezervă uriaşă de energie aproape inepuizabilă care le conferă o capacitate de muncă ce poate adeseori depăşi 20 de ore în fiecare zi;
-se trezesc intotdeauna inainte de rasaritul soarelui
- ele sunt vehiculul unei Înţelepciuni primordiale care se traduce în şi prin cuvintele lor şi în acţiunile lor într-o manieră inefabilă şi totodată infailibilă;
- necesităţile lor personale sunt cel mai adesea reduse la un minimum necesar propriei subzistenţe;
-- ele au aproape întotdeauna un simţ practic extrem de dezvoltat care se aplică chiar şi la cele mai mici detalii ale vieţii cotidiene;

- răbdarea lor este aproape inepuizabilă cu cei care cu adevărat merită, indiferent de împrejurările exterioare;
etc, etc.

Când un om trece printr-o experineţă marcantă şi din punct de vedere fizic, dar şi psihic, acesta îşi începe maturizarea. Maturizarea rezultată din trăiri foarte marcante este şi cea mai pregnantă prin înţelegerea vieţii şi a oamenilor. Te schimbi atât de mult încât acela este momentul din care începi să nu-ţi mai pese de părerea tuturor despre tine. Înţelegi mai bine totul, dar înţelegi mai puţin decât toţi, deoarece din acel moment te fereşti de orice suferinţă.
Îţi pasă de părerea celorlalţi atunci când te maturizezi treptat.

Bună,
Cu toţii suntem deferenţi când vine vorba de părerea celorlalţi, şi nu ai cum să contrazici asta. Îţi poţi promite că nu îţi va mai păsa de ce cred ei de nu ştiu câte ori, însă orice ai face, impresia lor tot va avea un oarecare efect asupra ta. Şi în plus, dorinţa de a şti cum eşti privit din exterior e perfect justificată.

Daca nu intervine nici o boala psihica maturizarea nu are apogeu se dezvolta toata viata, uneori mai incet alteori mai repede. Mie unul imi pasa de parerea celorlalti in primul rand atunci cand ceilalti is persoanele care conteaza pentru mine, dar imi pasa intr-o oarecare masura si de parerea celor multi deoarece uneori ma ajuta sa ma cunosc sau chiar sa ii cunosc pe ei. Iar in momentul in care consider ca parerea celuilalt este stupida sau ca este legata de un amanunt tampit din punctul meu de vedere nici daca vreau nu pot sa fac sa conteze pentru mine

Cand stii sa faci diferenta intre parerile celorlalti despre tine care trebuie luate in seama, si cele venite din invidie si rautate...

Dupa parerea mea, apogeul maturitatii tale ca persoana este atins...in ultima clipa de viata, caci pe tot parcursul vietii inveti cate ceva din fiecare experienta.
noi, ca oamenii, nu putem trai izolati. suntem oarecum dependenti de comunicarea cu alte persoane, iar parerea celorlalti nu are cum sa nu te intereseze, caci ei fac parte din viata noastra. in schimb, trebuie sa stim sa pastram intotdeauna o limita. uneori parerea celorlalti ne ajuta pentru ca ne face capabili sa analizam acele "defecte" pentru care suntem criticati si sa le corectam, dar uneori nu ne este de niciun folos, ba chiar ne aduce mai mult rau.

Nu trebuie sa ti cont de parerea oricui pentru ca daca te pui la mintea unora ca nu merita... numai maturizare nu e aia

Nu cred ca un om inteligent ce atinge apogeul gandirii se gandeste la sine insusi sau la ce parerea au ceilalti despre el.Cel mai mare filosof al tuturor timpurilor Socrate nu isi punea astfel de intrebari existentialiste,el a fost gresit calificat ca facand parte din clasa sovistilor, el invata oamenii anumite trairi ale sale sau incerca sa ii puna in incusriune cu tot felul de intrebari de naturi diferite, totusi tezele sale desi nu a rama snimic scris sunt mult mai complexe decat modul de gandire al unui om obisnuit. Inchei cu faptul ca filosofia inseamna cunosterea vietii si lipsa fricii de moarte.

Teoretic niciodata nu ajungi la apogeul maturitatii, deoarece"omul cat traieste invata".

Personal nu cred ca poti trai fara sa-i consideri pe ceilalti, insa cu siguranta nu poti trai nici daca vei incerca sa faci totul cum considera de cuviinta cei din jurul tau, deoarece suntem oameni diferiti si avem pareri diferite.

Unii crede ca trebuie sa fii infiderent fata de parerea celorlaNti.iar maturizarea vine cand esti capabil sa recunosti ca ai gresit si sa urmezi un sfat bun venit de altundeva.

Erotique,echilibrul sexual se pune?

Atinge apogeul doar daca devii E.T! Nu-mi pasa de parerea altora, decat daca imi este de un real folos. De ce sa-mi uzez auzul, pentru toate porcariile?