V-ati avanta intro relatie de iubire la cele mai inalte cote, dar in acelasi timp si la cele mai adanci prapastii de suferinta? nu raspundeti daca vi se pare stupida intrebarea.

Nu,nu sunt genul care se indragosteste de oricine.

Nu mi se pare stupida intrebarea.
Mi se pare stupid ca te gandesti la asa ceva.
Dece m-as avanta intr-o relatie daca stiu ca o sa sufar?
Cumva iubesc atat de mult acea persoana?
Nu cred.
Ok, daca esti intr-o relatie deja, si urmeaza o prapastie de suferinta, atunci eu unul indur si zic "O/Il iubesc, am fost alaturi de ea/el pana acum, raman cu ea/el.".
Dar de ce sa te aventurezi in suferinta pentru cineva cu care poate nu ai petrecut destul timp?
Noi, copii din ziua de azi credem ca iubirea se capata in cateva zile, sau poate 2-3 saptamani.
Ei bine nu-i asa, si d'aia gasim noi numai tampiti/tampite si prosti/curve de care ne "indragostim" si stam cu ei/ele pentru ca cica le iubim.
Asta pentru ca suntem prosti.
Spunem ca ne gandim la el/ea inainte de a ne gandii la noi, si facem asta de ochii lumii, nu pentru ca chiar ne gandim mai mult la el decat la noi.
Cine se gandeste cu adevarat la o persoana este o mama gravida, care are de ales intre a muri ea si a lasa copilul sa traiasca sau a omora copilul si traii tu.
Are de ales intre doua posibilitati, foarte grele, si oricum in amandoua este o eroina.
Daca moare ea si traieste copilul, este o eroina, pentru ca spiritul de mama si iubirea pentru copilul ei au facut-o sa-si dea viata pentru el.
O mama care zice "omor copilul si traiesc eu" poate o face pentru ca se gandeste "daca dau viata acestui copil, eu fiind singura, si mor, el v-a ramane singur, v-a suferii, si poate chiar v-a murii, si nu vreau asta", si totusi este o eroina, fie ca s-a gandit la asta sau s-a gandit doar la ea.
Eu unul NU m-as avanta intr-o relatie care promite suferinta, ci doar as suferii daca as fi deja intr-o relatie si dintr-o data am parte de suferinta.

Când pleacă una, locul rămâne disponibil pentru asta mai bună. Sau altele. Nu te amăgi singur încercând să te convingi că una mai bună nu va exista niciodată. Întotdeauna se găseşte.
Dacă reuşeşti sa crezi în ce-am scris eu mai sus, n-ai de ce să suferi pentru astfel de nimicuri.

Daca esti sigur ca o sa cazi intr-una din acele prapastii mai bine las-o balta, nu are rost si iti pierzi timpul degeaba, cauta ceva de durata, e mai sanatos, iti spun din propie experienta.
Numai bine!

Sincer,nu m-as aventura.
Mi-e frica de durere!

Deja când ai spus relaţie de iubire trebuie să te aştepţi de la orice. Iubirea a implicat întotdeauna suferinţă, o suferinţă e ego-ului nostru.Nu este vina sentimentului în sine! Mulţi tind să blameze iubirea, să o nege, după ce au suferit de pe urma unei relaţii eşuate.Dar nu este vina sentimentului în sine, ci a persoanei împreună cu ego-ul său. Însă acesta se va media în timp, pe baza unor experienţe mai puţin plăcute, şi va fi capabil să primească iubire.Toată lumea poate să iubească, dar trebuie să existe şi acea voinţă care cizelează personalitatea noastră.

Nu-s chiar aşa de masochistă. Mi se pare inutil să suferi ca să şi iubeşti, în acelaşi timp. Dacă ai ceva respect de sine, nu te implici şi nici nu rămâi într-o astfel de relaţie.

Depinde de situatie

Prima data ce am auzit intrebarea asta..Nu ai cum sa te aflii intr-o relatie de iubire in care sa te aflii la cele mai inainte cote. Prima data l-as cunoaste si daca chiar ar merita...sau cel putin asa as crede eu da! DAca ar merita sa plang pentru el. Intrebarea ta e adresata cu un scop, tu stii care e acela doar ca ai grija ce faci. Nu te avanta prea tare!

Yup... merita incercarea