V-ati imaginat vreodata. cum ar fi daca viata asta era doar un vis urat?
Dacă chiar este un vis urat,atunci eu sunt fericit,fiindcă nu-i realitate!
Daca e Realitate, atunci mai bine sa mor, chiar si asa..sunt o umbra pe acest pamant..Ma simt invizibil...Mi-e greu să va exprim cum mă simt eu cand sunt in acele stari melancolice.
Am si stari,in care ma simt bine,ascult muzica,ma uit la filme de comedie...dar tot degeaba.
As vrea sa-mi de-a cineva foc, si sa-mi arda si sufletul, sa nu mai exist pur si simplu.
De vreo 3 Sapt.pun intrebari, dar astia au doar ironii.
..Intr-un fel ii inteleg:n-au cum sa m-ajute!
Indiferent,cat ar incerca.
De fapt,nici nu stiu de ce dracu' mai si scriu toate astea.
Probabil,c-o sa-mi mai fac inca un cont, si-o sa-mi raspund la propriile intrebari, sa ma alint singur.
Nu e nevoie sa ma-ntelegeti..ca nici macar eu nu ma inteleg.
Dar ce sa fac..eu sunt cel care traieste zi de zi in trupul meu, si Tre' sa ma iubesc asa cum sunt.

Pai cum, mai, in epoca asta in care ni se servesc ca pe tava cele mai uimitoare cuceriri ale tehnologiei, acces la informatii cum n-am avut niciodata, in loc sa radiezi de fericire, tu ce faci? Te declari dezamagit, nemultumit, scarbit sau cum?

Nu e un vis. Incearca sa socializezi, sa iti faci prieteni, sa iesiti, sa te plimbi cu bicicleta, sa alergi, orice... fii optimist... gandurile sinucigase nu ajuta la nimic. oricum toti murim. important e ce facem cat timp traim!

Salut stimate utilizator, viata este un dar pe care trebuie sa il apreciezi, este grea dar si frumoasa, o data traim asa ca hai a fim mai fericiti.

Doar tu te poti ajuta.Viata pare a fi un cosmar din care ai vrea sa te trezesti, e adevarat, dar cand deschizi ochii iti dai seama ca doar te minti pe tine insuti.Asta e realitatea, un adevar nemilos care te aduce pana la capatul puterilor si te lasa fara vlaga. Dupa ce ai luptat o viata intreaga cu propria-ti persoana si cu intrigile celorlalti vine un moment...acel moment in care iti dai seama ca va continua pana la sfarsit si dupa.O va lua de la capat de fiecare data,iar tu nici nu vei stii decat chinul din viata pe care o detii in prezent. Poti spune ca nu are rost,poate o negi, dar pe dinauntru stii si tu ca e adevarat.Dar exista si parti bune, mici placeri si prieteni care te vor indemna mereu sa faci un pas inainte. Daca nu ai familie, prieteni si iti esti propriul dusman nu mai conteaza, poti renunta linistit ca lupta e prea lunga si rasplata mult prea mica.Nici macar tu nu stii de ce faci asta.Traiesti doar din instinctul de supravietuire? Sau ca sa realizezi ceva traind cu sperante false ca o vei duce la capat? Oamenii sunt complicati, dar tu trebuie sa stii cum sa-ti fi propriul prieten, sa te iubesti si sa iti spui ca poti sa o faci. Exista o cale prin care poti scapa de chin, nu luandu-ti viata sau facand rau celor din jurul tau.Solutia spre fericire? Nu exista, pur si simplu trebuie sa inveti sa traiesti cu toate defectele tale si sa le accepti, fara sa te judeci neestind de ce si irosindu-ti viata gandindu-te ce e gresit la tine.

Salut!

Poti sa faci urmatoare lucruri :

1.Sa nu te mai plangi, adica : sa te concentrezi pe rezolvarea problemei, ci nu pe problema
2.Din fiecare emotie "ies" ganduri,iti vin in cap niste ganduri,perspective,vezi lumea altfel cand esti trist si vezi lumea altfel cand esti fericit.
Tu ce ai de facut, e ca atunci cand te simti trist, cand simti emotia aia, sa nu lasi sa iasa ganduri din ea ( ai "vocea " gandurilor care apar,si vocea ta,cu care iti vorbesti tie insuti).
Ideea e ca atunci cand esti trist,sa nu lasi gandurile sa iasa din emotia aia si sa nu iti vorbesti negativ cu "vocea ta " ( sper ca intelegi,e vocea ta -cand vorbesti constient, si "vocea" gandurilor,adica gandurile care iti apar in cap random,aleator,de aiurea,deodata,posibil sa nu aiba legatura cu nimic niciunul,etc ). Intelege diferenta dintre astea doua voci,ca sa le zic asa.
Si atunci cand,nu iti vorbesti negativ si esti pozitiv ( iti zic eu ca e mult mai bine si iti rezolvi problemele) iar chiar daca te simti trist si NU LASI SA IASA GANDURILE DIN EMOTIA AIA,adica din tristete (ca ies doar ganduri care te lasa fara energie) o sa plece starea de la tine si in doua,trei zile o sa te simti total diferit.
O sa iti fie greu,sa nu intrii in "legatura" cu depresia,pentru ca,asa te-ai obisnuit,dar daca o ignori si nu iti vorbesti negativ, o sa plece.
O sa plece azi, o sa plece maine, o sa plece poimaine pana pleaca de tot.O sa ai o stare buna, o sa gandesti clar, o sa iti rezolvi orice problema ai avea si aia e.
Niciodata nu e tarziu, nu ai de unde sa stii de unde apare o oportunitate, capul sus si fii tare. Stiu ca poti sa o faci, pentru ca am facut-o si eu si multi altii

Cateva chestii care poate te ajuta:
1. Daca incepi sa faci ceva -cum ar fi sa deschizi o afacere sau orice altceva, sa nu te astepti sa apara rezultate peste noapte, ci obisnuieste te cu ideea ca poate sa dureze si ani, si o sa te bucuri.
2.Intotdeauna,cand vrei sa schimbi ceva la tine sau vrei sa faci ceva,ai grija sa ai un motiv puternic ( gen,daca esti sarac, folosesti asta ca motivatie si te gandesti " nu vreau sa traiesc asa toata viata, trebuie sa fac ceva, vreau o familie, vreau o viata modesta" si in niciun caz la " sunt sarac..sunt sarac..am sa mor asa". MOTIVUL conteaza foarte mult, e FOCUL care nu trebuie sa il stingi.Nu uita motivul cand incepi sa faci ceva.
3.Practica RECUNOSTINTA. Inainte de culcare, spune 50 de lucrui pentru care esti recunoscator ( cineva a zis " Azi am deschis doua comori : ochii mei ) -daca nu ai 50 de motive sa fii recunoscator, atunci, zi doar unul de 50 de ori - in felul asta iti antrenezi mintea sa nu mearga mereu pe negativ ci sa aprecieze ce are. Daca ti-ar da cineva toti banii din lume, ai vinde vederea? Nu.
3.Un alt lucru prin care omul devine fericit, e sa isi puna obiective si sa le indeplineasca. NU CONTEAZA ce iti pui, daca nu ai ce iti pune momentan, pune-ti unele mici, gen "azi citesc 10 foi din o carte", " fac 50 de flotari ", " caut pe net informatii despre" si asa mai departe
4.Nu uita, ca orice problema ai, exista cineva care a trait si a scris despre asta intr-o carte (deci google it, e secolul informatiei ) -o stiu de la Will Smith
5.Cauta-ti un scop al vietii sau mai multe, DAca esti in pana de idei, poti seta un scop pe o perioada scurta gen " Trebuie sa ies din depresie" si faci pasii pana acolo, unii pasi ti i-am zis eu aici.
6.Mediteaza,cauta pe net despre meditatie. In 4, 5 zile te ajuta foarte mult,eu inca nu am timp sa o fac,dar meh,te ajuta mult.
Cauta detalii despre asta,daca nu poti in fiecare zi,fa mai rar, vezi cum te simti, daca te simti naspa, nu mai fa deloc.
Sper sa iti iasa ceva, bafta.

Majoritatea stiu doar sa critice, dar asta vine dintr-o stima de sine scazuta, sau neincredere in propriile forte.
Vezi partile bune la viata, ca exista lumina prin toate locurile intunecate. :*

Salut. Uita-te te rog la Levi Elekes pe Youtube. Vei gasi multe raspunsuri. Iti atasez un link chiar aici. Bafta! https://www.youtube.com/watch?v=HmsokFCwUbY

Cred ca vrei sa vezi tot deci uitate atent la tot.

Frumos spus, ia iubestete asa cum esti mai fraiere... mai sunt cateva miliarde de oameni care tanjesc sa fie ca tine, nu te mai plangedoar traieste viata bouleee

Sincer, Da... Chiar m-am gândit cum era daca viaţa nu reprezenta nimic mai mult, decât un vis. Doamne, cred ca era cel mai frumos lucru. Făceam ceea ce voiam, fara sa mi pese de ce cred ceilalţi, as fi fost puternică, tupeistă si, fericita. Chiar si asa, tot încerc sa reuşesc această performanţă :Sa trăiesc pur si simplu, fara sa mi pese. Dar pana la urmă ce e viata? E foarte asemenatoare cu un vis. Peste câţiva ani oricum o sa fim intr-un cimitir. Stii cum se zice:Nu lua viaţa in serios, oricum nimeni nu iese viu din ea.
In ultima perioadă, m-am lăsat păgubaşă, atât in fata timpului cat si in fata,, a ce sunt eu".A inceput sa-mi pese din ce in ce mai puţin, sa nu mai am aşteptări. Oare mi am pierdut speranţa?
Acum câţiva ani, eram un simplu copil si viaţa prin ochii mei părea perfectă, abia asteptam sa cresc si sami îndeplinesc visele. Acum cand,, am crescut" si vad ca nu s-a întâmplat nimic, ma deprim. Nu pot fii ca ceilalţi adolescenţi, nu pot sa ma distrez fara sa uit de consecinţe, sunt ca o băbăciune de 16ani.
Uneori ma calmează gândul ca e o simplă etapă adolescentina, si ca prin asta trec jumătate dintre cei de vârsta mea. E frumos sa împărţi ceva cu cineva, chiar si durerea. Am citit mai mult despre autosugestie, si chiar ajută... iti impui sa te doară undeva de toţi si sa fi tu însuţi, fericit. Te înţeleg la partea cu în invizibilitatea. Stiu cum e sa fii,, nimeni" intr-o lume a popularilor, a frumoşilor. Stiu cum e sa fii respins, doar fiindca nu esti ca ei. Stiu cum e sa fii luat in râs pe motivul ca esti prea cuminte, ca ai sentimente. Cand ii văd pe toţi cu gastile, cum se distreaza, cum isi crează amintiri.Ma simt singură, iar oamenii ma fac sa fiu introvertită. Viata trece pe lângă mine si eu... Uite, e aproape 2017 iar singurele lucruri pe care le pot afirma sunt cum ca 2016 a fost un an groaznic, am trecut printr-o o depresie dură, m-am pierdut si simt ca asa va fi viaţa mea de'acum încolo. Oh gosh, chiar am o viaţă oribilă

In primul rand ce ai pățit de nu mai crezi in viață
Nu vreau sa par răutăcioasă dar ce îți trebuie tie e o ședință la un specialist (psiholog)
El te va ajuta sa treci peste aceasta etapa grea
la un psiholog nu se duc nebunii se duc oameni care vor sa treacă peste o etapa mai grea sau o trauma

Psiholog. Du-te. Să n-ai început de depresie, cumva. Sau get over it, adună-te, pune-ţi întrebări şi răspunde-ţi logic la ele de unul singur, eu asta am făcut. Fă ceva pentru tine, nu staţiona pe loc şi nu găsi comfort în această stare. Ridică-ţi respectul faţă de tine şi fă progrese.