Vi s-a intamplat vreodata sa regretati ceea ce ati facut dupa ce ati facut, de ce apare acel sentiment de regret?

"Vi s-a intamplat vreodata sa regretati ceea ce ati facut dupa ce ati facut, de ce apare acel sentiment de regret?"

Pentru că greşeala (voluntară sau nu) nu mi-e străină şi e firesc să regret unele lucruri, să am mustrări de conştiinţă, să simt poate prin empatie suferinţa pe care am putut-o cauza, să vreau uneori să pot da timpul înapoi şi să (des)fac (ne)făcutul sau să anulez unele pasaje cu totul, mai ales daca e ceva inutil, stupid si ireparabil.

Am şi regrete pentru lucruri pe care nu eu le-am cauzat, probabil tot din empatie şi dorinţa ca să fie bine... poate uneori şi din egoism.

Mi-e teamă un pic de oameni care pretind cu nu au deloc regrete şi, chiar dacă ar putea, nu ar schimba absolut nimic. Mă sperie probabil pentru că nu îi înţeleg sau îmi vine greu să îi cred şi îmi lasă impresia că sau nu au trăit(/greşit/rănit) deloc, sau le lipseşte empatia/conştiinţa, sau mint (poate preluând ideile altora pe nemestecate sau dorind să impresioneze).
Deşi... poate unii dintre ei sunt doar incredibil de înţelepţi/detaşaţi şi nu pun mare preţ pe existenţa efemeră, pe conţinut, conştientizând poate, că, până la urmă, nimic nu contează - rezultatul final e acelaşi.
(O tragi-comică idee...cu care şi eu cochetez uneori, când îmi permit să fiu periculos de trează.)

Intai este actiunea(gen nastere, conciliere, facere etc. ) apoi, ca sa desavarsim, repetam actiunea si punem un "re" in fata( gen renastere, reconciliere, refacere).
Intai gretam apoi, din dorinta noastra spre perfectiune punem un "re" si regretam; cu alte cuvinte, am fi vrut s-o facem mai bine.
Ce sa mai incolo-si-ncoace, uomul e o fiinta buna, cauta sa se desavarseasca fie si regretand, cum sa nu-l iubesti, mama lui de utopic?

Ideal ar fi sa nu regreti nimic. Se intampla tuturor, chiar si la case mai mari, vorba aceea
Trebuie sa gandesti pozitiv, a fost alegerea ta la acel moment! Omul se schimba, noi ne schimbam, situatia se schimba...chiar si in secunda 2.
Parca e mai palpitant asa, altfel viata ar fi anosta!

Salut!
Bineinteles, mi se intampla foarte des.Pe moment luam decizile nepotrivite, din mai multe motive.Sentimentele de regret apar fiindca stim ca nu e bine ce am facut.Bafta!

Regretul apare ca rezultat al nesăbuinței, la fel cum apare și fapta. Între a comite și a regreta nu e mare diferență.

Da, mi s-a intamplat, probabil sentimentul de regret apare pentru ca in final lucrurile nu au iesit exact asa cum ne doream sau cum ne asteptam noi sa iasa.

Este normal să apară sentimentul de regret. Uneori pentru că avem senzația că am făcut alegerea greșită, dar de cele mai multe ori, cred că apare din simpla întrebare „Cum ar fi fost dacă aș fi făcut altfel?". De multe ori din simpla curiozitate, ne amăgim crezând că dacă am fi ales altceva, ar fi fost mai bine. Însă, cum nu putem manipula timpul ori realitatea, nu avem cum să știm cu adevărat care este alegerea bună.
Din păcate, nu cred că există alegeri potrivite și alegeri nepotrivite. Fiecare om primește în funcție de cât îl duce capul la un anumit moment. Tocmai de aceea tind să cred că regretele pornesc din curiozitate și nu din erori.

Orice om mai si regreta fiindca toti gresim. Aia care nu regreta greselile ori nu le sesizeaza (nu-i ajuta capul) ori au o stima de sine prea ridicata (deci nu-i ajuta capul)

Pentru ca ceea ce esti ca om si ceea ce tocmai ai facut nu sunt in concordanta cu toate ca pe moment pare ca sunt. Principiile tale de o viata pot fi uitate intr-o clipa daca psihicul actioneaza cand are loc o stare de anxietate.

--Reactia ta fata de un eveniment sau persoana nu se suprapune sablonului mintii si felului tau de a fi,acea reactie manifestandu-se sub presiune de moment, sub sentimentul furiei, mai multe...

Cu alte cuvinte, felul cum percepi o situatie si imaginea din mintea ta in care ar trebui sa raspunzi la ea nu se suprapun actiunii de moment, poate cand esti luat prin surprindere sau cand actionezi la nervi.

Cred eu.

Pentru ca ai o constiinta si odata ce ai gresit... ea te face sa simti acest lucru, apare sentimentul de vinovatie de parca principalul afectat esti TU.Cu timpul dupa ce ai facut atatea greseli acest sentiment va disparea si vei taia gatul unui om fara nici o remuscare.

E foarte bine ca se intampla acest lucru. Cred eu ca se datoreaza constiintei, acel set de norme cu care ne nastem, sau le insusim pe parcursul vietii.

Pentru ca, in capul ta imaginea acelui eveniment iti bombardeaza mintea.

Asta se intampla atunci cand iti lesi creierul pe pilot automat si nu-l controlezi constient.

ACel sentiment de regret nu e altceva decat un proces de constiinta

Bineinteles ca da.toti avem momente de slabiciune cand in loc sa luam decizia corecta si in acord cu noi, facem un pas inapoi.
Regretul cine din sentimentul de culpa, vinovatie(nu ai facut ceea ce era in acord cu tine din frica, prejudecata, rusine, imposibilitate financiara, blocaj emotional etc)=regret.
Opinia mea.seara placuta.

Nu exista regret. nu exista dizobedienta sociala. exista doar sentimentul ca nu ai putut fi fericit

Mereu am regretat vorbele spuse la nervi sau spuse cu un scop pentru ca lumea le-a luat drept sincere si tra la la.

La mine aparea pentru ca nu-mi placea urmarea. Despartiri, certuri-despartiri.

Din nesiguranta.

Greu de spus de ce apare, probabil latura noastra gandeste ca puteai rezolva si altfel.

Nu de multe ori dar da. Am facut ceva de mult care prin fapta mea am facut cateva persoane sa planga, din prostie bineanteles. Daca ai patit asta, lasa, treci peste... Cel mai important dupa ce ai gresit e sa-ti ceri scuze. Daca ai actionat intr-un fel in viata, si acum regreti pentru fapta facuta, nu este o problema, greseala e ceva omenesc, si natural. Poate greseala ta in viitor va fi benefica. Sa ti minte ca pe ruinele turnului de astazi daramat in viitor poti construi altul mai grandios si mai frumos. Greseala e ceva normal, toti gresim, mai mult sau mai putin. E totusi ceva relativ. Tot ce trebuie sa faci este sa-ti faci ordine in ganduri si sa cauti o modalitate prin care poti repara sau prin care te poti face sa te simti mai bine. In nici un caz regretand vesnic pentru cele facute. O zi buna

Da, mi s-a întâmplat.
Până la urmă cred că e regretul prezentului. Faptul de a continua să te întrebi: "Oare X ar fi fost aşa azi dacă atunci (în trecut) făceam altfel (dacă alegeam altceva/dacă spuneam altceva/dacă nu spuneam ce am spus/dacă făceam un anumit lucru/dacă nu făceam un anumit lucru/dacă eram eu mai altfel, ca persoană...)?" Cred că lucrurile care nu ne mulţumesc în viaţa prezentă ne duc la acest sentiment de regret, regretul că nu mai putem schimba nimic din trecut astfel încât să fim mai fericiţi, mulţumiţi, împăcaţi cu viaţa noastră, în prezent. Dar ce a fost, a fost, şi nu poate fi schimbat, aşă că tot ce putem face e să acţionăm asupra prezentului pentru ca viitorul să ajungă să fie aşa cum ne-am dori.

Deoarece cu cat bine gandim mai mult la un eveniment,la o problema etc. ne vin in minte diverse solutii,unele mai bune ca altele. Cumva, noi evoluam in fiecare minut, cred eu si de aceea ne pare ca tot ce am facut in trecut nu e tocmai calea corecta. Vrem din ce in ce mai mult de la viata, deci incepem sa gandim altfel, mai complex. Fiecare schimbare vine cu noi decizii.

Pentru ca nu te impaci cu ideea, de ce ai facut asta.Ti se pare ca e gresit.

Da, de foarte multe ori. Sentimentul e normal ai cumparat ceva de care nu aveai nevoie ..regreti pentru ca ai dat bani degeaba. Sau ai spus ceva nepotrivit si te faci de ras, normal ca regreti si ai fi vrut sa nu faci asta. http://www.erd.ro/nu-regreta-ca-ai-ce-regreta sper ca te-am ajutat.

Fiecare avem niste limite, principii, dorinte, sperante. Cand rezultatele actiunilor noastre nu sunt in concordanta cu cele enumerate mai sus, apare regretful sub multe forme: rusine, frustrare, tristete, jena. Ceea ce este important, este sa scapam de aceste regrete cat mai repede si anume sa luam masuri de corectare a acestor actiuni in mod direct, iar atunci cand nu este posibil, in mod indirect. Daca nu incerci sa scapi de ele, iti vor fi o povara toata viata. Cea mai buna metoda este sa te gandesti ca greseala facuta care ti-a provocat regretful este o invatatura de minte, iar data urmatoare vei sti mai bine.

Eu am multe regrete, uneori imi aduc aminte fara sa vreau de cate o intamplare si simt ca un cutit care-mi strapunge inima. In astfel de momente ma gandesc la Edith Piaf care spunea ca nu regreta ceva.:)

http://www.youtube.com/watch?v=fFtGfyruroU

Da, de foarte multe ori. Dar daca am facut-o, asta e, ce sa mai facem? Am facut, am facut... Nu mai avem incotro, si eu am suferit foarte mult dupa ce a aparut sentimentul de regret, dar. asta e!
Daca vrei da-mi fundita nu ma supar Totusi, sper ca ti-am fost de ajutor! :*
Oricum tot trebuie sa trecem peste.

Mi s-a intamplat de multe ori! Si apare acel sentiment pentru ca de la inceput nu esti sigur pe tine si se poate sa o dai in bara! si poate chiar dai! De asta apare acel sentiment de regret!

Da s-a intamplat.

La toata lumea se intampla asta si ai acel sentiment pentru ca te gandeai ca daca ai fi facut altcumva era mai bine...

Fiindca ai latura umana si iti pare rau pentru ce ai facut.

Da, mi s-a întâmplat.
Când ai sentimente de regret, înseamnă că ai păcătuit şi trebuie să te spovedeşti la un preot creştin ortodox.
Regretul e modalitatea conştiinţei de a ne spune că am făcut ceva greşit şi că trebuie să cerem iertare la Dumnezeu pentru ce am făcut şi să-I promitem că nu mai facem.