"viitorul unui om, ca si al unei lumi, se construieste, nu se viseaza..."(eugen lovinescu)
aplicati acest principiu in viata voastra?
oare pentru a construi cat mai bine un viitor nu trebuie mai intai sa visam la el?
Pardone moi, dar trebuie sa am o ideea / dorinte, pentru a constuii, ca sa nu ma trezesc cu ceva ce nu-mi place, mai bine visez si dau cu ( Y )ul de realitate de prea multe ori, ca il si tonifiez, si elimin cate un vis penibil pe rand, pana ce ajung sa aleg ceea ce mi se potriveste.
Depinde si cat visam si la ce visam, de felul meu eu sunt mai varsator, pardon visator, dar ma mandresc cu un ( Y ) de titan, adica am dat cu el de pamant de destul de multe ori, eliminand toate penibilitatile copilaresti si ireale, partea rea este inca dau cu ( Y )ul de pamant in continuare, incerc sa ma pun pe traiectoria corecta, limitandu-ma doar la vise tangibile si taindu-mi din avant ca altfel nici ( Y )ul de titan nu ma poate proteja.
Nici sa zbor ca Icar, nici subteran, mai bine cu vise marunte si potrivite pentru persoana mea, decat cu vise marete(=dezamagiri si cicatrici semi permanente).
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Eu cred ca inainte de a ne construi viitorul, trebuie sa visam la el, cred ca acest citat vrea sa spuna de fapt, treziti-va, nu mai visati si indepliniti ceea ce vreti, pentru ca timpul nu rezolva nimic, visele nu se indeplinesc fara putina truda.
Răspunde
Nu. Visele mereu au o tenta de SF. Niciodata n`o sa vezi vreun vis complet realizabil. Si mai presus de toate astea, visele nu cuprind toate evenimentele imprevizibile ce pot aparea in viata oricui, la orice ora. De aceea consider ca intre vis si realitate trebuie sa existe o granita bine stabilita tocmai ca sa nu se creeze iluzii. Oricum, in subconstient raman intiparite visele transformate in dorinte, dupa care omul tinde si in functie de care face majoritatea alegerilor in viata.
Trebuie sa visezi,dar sa ai si grija ca acest vis sa devina o realitate. Poate ca visam prea mult si uitam sa si construim tot ceea ce visam. Sau,poate,din contra,ca uitam sa visam si pur si simplu ne aruncam cu capul inainte fara sa avem un plan,o viziune.
Oricare ar fi varianta corecta din cele de mai sus, visul si realitatea sunt, in acelasi timp, mana-n mana, dar si foarte departate. Nu pot exista separat, dar nici nu pot convietui impreuna. Cam asa vad eu lucrurile. 
Normal, trebuie să visăm chiar dacă uneori rămânem numai cu acel vis pentru că fără vis nu există speranţă iar fără speranţă totul devine groaznic de fad.
Visezi,da,intr-adevar...Dar stii, visele noastre trebuie sa aiba niste radacini adanci, pentru care trebuie sa ne ambitionam si sa luptam cu toate puterile noastre pentru a deveni realitate.Se spune ca in viata trebuie sa fii si realist si visator in acelasi timp, pentru ca visele ne hranesc sufletul cand sansele au foarte mica probabilitatea de a se realiza.Atunci cand visezi iti faci mii si mii de planuri,idei,dar este o diferenta intre a visa si a-ti dori ceea ce visezi,pentru ca atunci cand iti doresti cu adevarat un lucru, merita sa incerci si sa lupti pentru implinirea lui, indiferent cati iti spun ca este imposibil sau cat de dura ar fi realitatea. Oricum, Dumnezeu este alaturi de noi la tot pasul si atata timp cat noi suntem sinceri si cerem din suflet, ni se va da.
Dupa parerea mea, degeaba faci ceva daca nu iti doresti cu adevarat si daca iti doresti, visezi.Sigur ca trebuie sa-ti faci visul realitate, dar intai trebuie sa visezi.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
