Sunt multi barbati care inca prefera ca sotiile lor sa stea acasa si sa ii astepte cu masa pusa, sa-si creasca copiii, sa faca curat, sa spele, sa calce. Este o munca fara sfarsit acea ce femeie casnica. NU intotdeauna apreciata si poate de multe ori nerecunoscuta.
Pentru mine asa ceva ar fi "crima si pedeapsa". Eu, desi muncesc in casa si am copil, deja mare, nu as reusi sa trec prin viata doar fiind sotia cuiva sau mama cuiva. M-ar apasa peretii si as simti, dupa un timp, frustrare si m-as descarca pe cei apropiati de parca ar fi vina lor. Pentru mine este importanta partea de viata care inseamna serviciul meu. Eu sunt genul de persoana care, daca ar avea bani suficienti, n-ar lucra pentru bani, ci pentru activitatea in sine. In viata mea de pana acum, am muncit in diferite locuri de munca. Am fost grefiera o perioada scurta. Am lucrat la biblioteca la Miercurea-Ciuc, apoi m-am mutat, dupa sotul meu, in alt judet si negasind post ca bibliotecar am lucrat un an ca secretar-dactilografa la un liceu. Dupa perioada asta am dat din nou concurs pe post la biblioteca. Despre meseria de bibliotecar cred ca stiu foarte multe si imi place sa-mi impartasesc cunostintele cu colegii mei mai tineri.
Cat am fost grefiera, desi a fost interesant si am aflat multe lucruri despre care n-as fi stiut nici daca as mai fi trait 20 de ani, a fost ceva fortat. Ma straduiam sa imi fac constincios munca, lucram foarte mult si multe ore ca sa ajung la zi. Ma gandeam cu groaza ca nu o sa suport sa fac asta toata viata mea, dar nu aveam alta alternativa si nici nu ma gandeam sa schimb. Din fericire pentru mine, mâna mea nu a rezistat atator fortari si am ajuns de 2 ori in ghips cu ea, pentru suprasolicitare. Mi-a fost recomandata schimbarea locului de munca. Intamplator am aflat de concursul pe post la biblioteca si am luat postul.
Cand a trebuit sa ma mut singurul regret, in afara de parasirea familiei, a fost serviciul. Imi iubeam colegii si ma intelegeam bine cu ei. Perioada de munca la liceu, ca secretara mi-a aratat o alta lume, alt tip de munca, ceva la care nu m-am gandit cat timp am fost eleva. N-a fost rau, desi nu era ceva ce-mi placea in mod deosebit. Am plecat cand am prins ocazia, am dat un concurs pe post si am reusit. Ideea este ca nici eu, nici sotul meu nu ne-am gandit sa stau acasa. Nu era in firea mea, aveam doar o garsoniera si reuseam sa fac curatenie generala la fiecare doua saptamani, chiar si lucrand.
Poate ti se pare ca am batut campii. Totusi ideea este ca poti sa schimbi, daca nu gasesti din prima ceva sa-ti placa, sa ti se potriveasca. Poti sa cauti altceva, poti sa incerci mai multe meserii pana te decizi asupra uneia. Eu am ajuns total intamplator la biblioteca, dar imi dau seama ca indiferent ce altceva as fi lucrat nu as fi fost atat de multumita. Fiecare din noi trebuie sa gaseasca ceva care sa-l poata multumi intr-atat. Iar tu trebuie sa te gandesti ca anii trec, pana si copiii cei mai mici se fac mari si pleaca sa-si vada de viata lor. Sotul tau poate sa fie cu tine pana la adanci batraneti, poate sa nici nu o faca. Nu trebuie sa te bizui doar sa depinzi de altii. La inceput poate fi frumos, dupa un timp devine enervant si faptul ca tu nu lucrezi (adica ca un loc de munca) nu face bine unui cuplu, sau cel putin asta e parerea mea. Dar cum am spus mai sus, sunt barbati care prefera ca sotiile lor sa fie acasa, sa fie siguri pe ele, sa le poata controla, sau pur si simplu pentru ca asa ar scapa de toata munca casnica, pe care altfel ar imparti-o cu nevasta (daca si ea ar avea servici).
Cat despre meserie sa stii de la mine ca numai dupa ce lucrezi si vezi cu ce se mananca poti sa spui daca iti place sau nu. Din afara toate muncile par sa fie altfel, sa aiba mai multe calitati sau defecte.
Cat priveste facultatile -fie ca esti inclinata spre real (iti place matematica, fizica, biologie, chimia) fie ca esti mai mult pe uman poti sa alegi una dintre facultatile care crezi ca ar avea mai multe sanse pentru gasirea unei slujbe.
Of crede-ma is in aceeasi situatia.Sunt la liceu acum dar no pana acum am dorti sa fiu avocata, acum numai am niciun vis nu-mi doresc decat sa fiu langa iubitul meu toata ziua. Dar stiu ca asta nu e prea bine ca no totusi o femeie trebuie sa se respecte si cred ca ar fi mai bine sa ne gandim amandoua bine daca merita sa nu facem nimic in viata.Cred ca acum nu ne pare rau da mai incolo ce crezi? Eu cred ca o sa dau mai departe la contabilitate macar asa fac ceva si de nu raman cu el(ca si asta se poate intampla) sa pot fii pe picioarele mele sa ma descurc singura, cred ca asta ar trebui sa faci si tu. Is o mie de meserii alege una. Uite tu esti sensibli dupa cum observ ca mine ar trebui sa iti alegi meserii mai usoare, care sa nu iti preia mult timp dintr-o zi asa ca sa poti fi fericita si ca ai o meserie si ca esti langa sotul tau
1) Descopera ce talente ai, acele lucruri care sunt atuuri pentru tine
2) Gindeste-te la ceea ce iti place mai mult din acele talente. De exemplu, eu am un talent extraordinar la desen (am luat si un premiu I la un concurs), si imi place f mult sa desenez, si pentru ca imi place si calculatorul, le imbin pe cele doua si acum ma ocup (printre altele) si de grafica pe calculator. Un alt domeniu in care am aplicat desenul, si vreau sa fac o afacere din asta e pictura decorativa (poti vedea unele lucrari pe site-ul meu, pe care l-am postat pe profilul meu de aici de pe TPU)
3) Gindeste-te in ce forma poti sa aplici ceea ce sti si ceea ce iti place. Si cred ca acest lucru iti va da raspunsul la ce ai de facut. Iar cind ai raspunsul, apuca-te de treaba. Artistii au o vorba: "Pentru succes ai nevoie de 1% inspiratie si 99% transpiratie". Munceste din greu pentru a te perfectiona, invata, cauta sa vezi tot ce se poate afla din acel domeniu, si vei deveni o piesa importanta in acel domeniu, o piesa care va realiza lucruri serioase, nu de doi bani, cum adesea se realizeaza astazi la noi.
Si sper sa gasesti un sot atit de bun incit sa nu te transforme doar intr-o sotie casnica si iubitoare, caci adesea, femeile cind se casatoresc, la asta ajung.
Off. . stiu cum este. eu chiar daca inca nu sunt la liceu. am multe planuri pe viitor. dar in nici un caz despre familie, etc. eu ba vreau sa ma fac doctor legist, ba cantareata, ba profesoara, ba sa plec in afara, ba pictorita, ba sa`mi fac salon de spa, etc. nici eu nu stiu . ma gandesc in fiecare zii ce as putea sa ma fac. pentru ca mai am ff putin si trebuie sa merg la liceu . cred ca ar fi bine sa vezi in ce parte ai inclinatie. de ex : stiinte exacte, arta, etc.. trebuie sa gasesti ceva!
Sunt multi barbati care inca prefera ca sotiile lor sa stea acasa si sa ii astepte cu masa pusa, sa-si creasca copiii, sa faca curat, sa spele, sa calce. Este o munca fara sfarsit acea ce femeie casnica. NU intotdeauna apreciata si poate de multe ori nerecunoscuta.
Pentru mine asa ceva ar fi "crima si pedeapsa". Eu, desi muncesc in casa si am copil, deja mare, nu as reusi sa trec prin viata doar fiind sotia cuiva sau mama cuiva. M-ar apasa peretii si as simti, dupa un timp, frustrare si m-as descarca pe cei apropiati de parca ar fi vina lor. Pentru mine este importanta partea de viata care inseamna serviciul meu. Eu sunt genul de persoana care, daca ar avea bani suficienti, n-ar lucra pentru bani, ci pentru activitatea in sine. In viata mea de pana acum, am muncit in diferite locuri de munca. Am fost grefiera o perioada scurta. Am lucrat la biblioteca la Miercurea-Ciuc, apoi m-am mutat, dupa sotul meu, in alt judet si negasind post ca bibliotecar am lucrat un an ca secretar-dactilografa la un liceu. Dupa perioada asta am dat din nou concurs pe post la biblioteca. Despre meseria de bibliotecar cred ca stiu foarte multe si imi place sa-mi impartasesc cunostintele cu colegii mei mai tineri.
Cat am fost grefiera, desi a fost interesant si am aflat multe lucruri despre care n-as fi stiut nici daca as mai fi trait 20 de ani, a fost ceva fortat. Ma straduiam sa imi fac constincios munca, lucram foarte mult si multe ore ca sa ajung la zi. Ma gandeam cu groaza ca nu o sa suport sa fac asta toata viata mea, dar nu aveam alta alternativa si nici nu ma gandeam sa schimb. Din fericire pentru mine, mâna mea nu a rezistat atator fortari si am ajuns de 2 ori in ghips cu ea, pentru suprasolicitare. Mi-a fost recomandata schimbarea locului de munca. Intamplator am aflat de concursul pe post la biblioteca si am luat postul.
Cand a trebuit sa ma mut singurul regret, in afara de parasirea familiei, a fost serviciul. Imi iubeam colegii si ma intelegeam bine cu ei. Perioada de munca la liceu, ca secretara mi-a aratat o alta lume, alt tip de munca, ceva la care nu m-am gandit cat timp am fost eleva. N-a fost rau, desi nu era ceva ce-mi placea in mod deosebit. Am plecat cand am prins ocazia, am dat un concurs pe post si am reusit. Ideea este ca nici eu, nici sotul meu nu ne-am gandit sa stau acasa. Nu era in firea mea, aveam doar o garsoniera si reuseam sa fac curatenie generala la fiecare doua saptamani, chiar si lucrand.
Poate ti se pare ca am batut campii. Totusi ideea este ca poti sa schimbi, daca nu gasesti din prima ceva sa-ti placa, sa ti se potriveasca. Poti sa cauti altceva, poti sa incerci mai multe meserii pana te decizi asupra uneia. Eu am ajuns total intamplator la biblioteca, dar imi dau seama ca indiferent ce altceva as fi lucrat nu as fi fost atat de multumita. Fiecare din noi trebuie sa gaseasca ceva care sa-l poata multumi intr-atat. Iar tu trebuie sa te gandesti ca anii trec, pana si copiii cei mai mici se fac mari si pleaca sa-si vada de viata lor. Sotul tau poate sa fie cu tine pana la adanci batraneti, poate sa nici nu o faca. Nu trebuie sa te bizui doar sa depinzi de altii. La inceput poate fi frumos, dupa un timp devine enervant si faptul ca tu nu lucrezi (adica ca un loc de munca) nu face bine unui cuplu, sau cel putin asta e parerea mea. Dar cum am spus mai sus, sunt barbati care prefera ca sotiile lor sa fie acasa, sa fie siguri pe ele, sa le poata controla, sau pur si simplu pentru ca asa ar scapa de toata munca casnica, pe care altfel ar imparti-o cu nevasta (daca si ea ar avea servici).
Cat despre meserie sa stii de la mine ca numai dupa ce lucrezi si vezi cu ce se mananca poti sa spui daca iti place sau nu. Din afara toate muncile par sa fie altfel, sa aiba mai multe calitati sau defecte.
Cat priveste facultatile -fie ca esti inclinata spre real (iti place matematica, fizica, biologie, chimia) fie ca esti mai mult pe uman poti sa alegi una dintre facultatile care crezi ca ar avea mai multe sanse pentru gasirea unei slujbe.
Eu zic sa nu te obligi si sa te fortezi sa te gandesti la asa ceva.Toate la timpul potrivit.Nu e o tragedie daca acum nu ai ganduri despre viitoarea ta meserie si nu reusesti sa te gandesti putin la asta. O sa vina timpul potrivit, o sa vina sigur si timpul in care o sa afli ce vei face in viitor, o sa afli ce vrei de la viata si o sa te descoperi.Nu ai decat sa astepti, altceva nu poti face.Asta e doar parerea mea.Numai bine
Vreau respect, banii si o viata linistita.Am uitat de sanatate. Ea e boassa listei. Fara ei celelalte trei pica
Cred ca ai uitat sa pui ceva in ecuatie. Cand Laplace a scris "Mecanica Cereasca" Napoleon i-a spus : "D-le Laplace, mi se pare ca in lucrarea dvs despre lume ati uitat sa mentionati pe creatorul ei." "-Sire, nu am avut nevoie de o asemenea ipoteza". Oricum, e bine ca te preocupa problema, am observat ca multi se intereseaza numai de nivelul x de la jocul pix, sau de melodia z a lui Gutza. Cred ca pentru oricine exista solutii, chiar daca par prea banale. Era pe aici prin apropiere, o fatuca maruntica pe care nimeni nu dadea prea multe parale. Acum catva timp am vazut-o coborand din masina cu sotul si un copil. Intrand intamplator intr-o farmacie, surprise, am dat de fatuca, farnacista, alt look, alta imagine... Ca o paranteza, dezordinea in ganduri vine si de la "ce intra" in compilator, iar din media si net intra f multe rahaturi.
Draga, pot si vreau sa te ajut. raspunsul sper sa incapa, nu imi apartine ci doar te ghidez, de nu te identifici try and try again, desi cand insisti prea mult inseamna ca e menit sa nu se intampla orice ai face, faci abuz in general(poate fi gresit) dar de vrei te invit sa ma contrazici...
PS: nu am incercat sa gasesc politica TPU-ului in ce priveste postarea link-urilor si informatiilor ce nu imi apartin, mi-a fost lene sa scriu din capul meu, mai repede am gasit cu doar cateva cuvinte cheie pe google un raspuns mai academic
Trezirea constiintei
Posted on 03/11/2011
Am citit o carte foarte interesanta despre trezirea constiintei umane. Este vorba despre "Un pamant nou" de Eckhart Tolle. Pe mine m-a ajutat foarte mult sa inteleg ce se petrece cu mine si cu lumea noastra si sa ma auto-echilibrez. Am sa va impartasesc cateva citate care poate va vor trezi interesul. Este o carte care merita sa fie citita cu foarte mare atentie si mai ales cu sufletul, nu cu mintea.
Capitolul 1 "Inflorirea constiintei umane":
"- un aspect esential al trezirii il reprezinta constientizarea faptului ca sunteti adormiti, constientizarea egoului care gandeste, vorbeste si actioneaza si, de asemenea, constientizarea procesului mental conditionat in mod colectiv, care perpetueaza starea de toropeala a spiritului
- teama, lacomia si dorinta de putere sunt forte motivationale in plan psihologic ce dau nastere nu doar razboaielor si violentelor intre natiuni, triburi, religii si ideologii, ci si unui conflict nesfarsit la nivelul relatiilor interpersonale. Ele provoaca o deformare a modului de a-i percepe pe ceilalti si a perceptiei de sine. Din cauza lor interpretati gresit fiecare situatie si ajungeti la actiuni nechibzuite de la care asteptati o eliberare de frica si o satisfacere a nevoii de mai mult, o gaura fara fund ce nu va putea fi umpluta vreodata."
Capitolul 2 „Egoul: starea curenta a umanitatii":
"- umanitatea, in loc sa se foloseasca de gandire, s-a lasat posedata de ea.
- cei mai multi oameni inca se identifica in totalitate cu fluxul neincetat de ganduri din mintea lor, cu gandirea compulsiva, repetitiva si fara niciun rost in cea mai mare parte a ei. nu exista niciun EU in afara proceselor lor de gandire si in afara de emotiile care le insotesc. aceasta inseamna a fi inconstient din punct de vedere spiritual!
- una dintre structurile mentale cele mai elementare prin care se naste egoul este identificarea – incercarea de regasire in lucruri fara a reusi si sfarsind a te pierde in ele. – egoul este un conglomerat de forme mentale si tipare mental-emotionale conditionate, care reapar si in care ati investit sentimentul de sine."
Capitolul 3 "Nucleul egoului" si capitolul 4 "Multiplele fatete ale egoului"
"-nucleul central al activitatii mentale consta in anumite ganduri, emotii si moduri de reactie, repetitive si persistente si cu care va identificati cel mai mult. aceasta entitate este insusi egoul.
- identificarea cu egoul inseamna a va lasa posedati de minte.
- una din strategiile favorite ale egoului pentru a se consolida este aceea de a se lamenta. egoului ii place deosebit de mult sa se planga si sa nutreasca resentimente nu doar in legatura cu alti oameni, ci si in legatura cu situatiile – astfel puteti transforma o persoana sau o situatie intr-un inamic. incercati sa sesizati vocea din mintea voastra, vocea egoului – nimic mai mult decat un sablon conditionat. atunci cand sesizati vocea veti realiza ca nu sunteti acea voce ci acela constient de ea si in acest fel va eliberati de ego.
- emotia din spatele intregii activitati a egoului este teama. teama de a fi un nimeni, teama de nonexistenta, teama de moarte.
- dusmanul cel mai mare al egoului este momentul prezent – viata insasi.
- egoul joaca anumite roluri pentru a-si indeplini nevoile – castig material, sentiment de putere, superioritate, impresia de a fi special sau doar de a atrage atentia. egoul se hraneste cu atentia celorlalti. daca nu poate obtine atentie pozitiva va cauta reversul provocand deliberat reactii negative. un rol foarte des intalnit este cel al victimei, forma de atentie cautata fiind compatimirea sau mila iar daca nu este ascultat – autocompatimirea (a se considera nedreptatit de viata si de semeni, de soarta si de Dumnezeu)."
Capitolul 5 "Corpul durere"
"- gandirea majoritatii oamenilor este, in cea mai mare masura, involuntara, automata si repetitiva – gandirea vi se intampla.
- emotia este reactia corpului la mintea voastra. diferenta fundamentala dintre un raspuns instinctiv si o emotie este urmatoarea: un raspuns instinctiv este raspunsul direct al corpului la o situatie exterioara; iar o emotie este raspunsul corpului la un gand. corpul nu poate face diferenta intre situatia reala si gand, el reactioneaza la fiecare gand ca si cum ar fi realitate. pentru corp un gand ingrijorat inseamna pericol iminent si raspunde in consecinta – se formeaza un cumul de energie care nu gaseste nicio supapa deoarece pericolul este doar in minte – o parte din energie hraneste gandurile anxioase, sporindu-le intensitatea iar restul de energie devine toxic si poate produce chiar boli.
- o emotie toxica pentru organism ii stanjeneste echilibrul si functionarea armonioasa. teama, anxietatea, furia, ranchiuna, tristetea, ura, antipatia, gelozia, invidia – toate submineaza curgerea energiei prin corp – afecteaza inima, sistemul imunitar, digestia, secretia de hormoni, etc – iata legatura dintre starile emotionale negative si boala fizica
- aproape toti oamenii poarta in campul lor energetic o acumulare a durerii emotionale mai vechi reprezentand corpul-durere.
- orice experienta dureroasa din punct de vedere emotional poate fi utilizata ca hrana de corpul-durere care reprezinta o dependenta de nefericire. odata aflati in stapanirea nefericirii nu veti incerca sa-i puneti capat, ci veti face totul pentru a-i aduce si pe ceilalti in aceasta stare, pentru a va hrani din reactiile lor emotionale negative!
- cand mintea este luata in stapanire de corpul-durere, gandirea devine negativa – vocea din minte deapana povesti triste, nelinistite sau furioase despre viata, alti oameni, trecut, viitor sau evenimente imaginare. nu mai vreti sa opriti gandurile pentru ca cel care traieste prin voi e corpul-durere, pentru care durerea e placere!
- fiecare gand negativ hraneste corpul-durere si genereaza alte ganduri de acelasi fel si lasa in urma un organism sleit si foarte sensibil la boli."
Capitolul 6 "Eliberarea"
"- prezenta constienta este cea care intrerupe identificarea cu corpul-durere. odata ce a fost taiata legatura intre el si ganduri, corpul-durere incepe sa piarda din energie.
- cand inceteaza identificarea cu corpul-durere incepe transformarea. cunoasterea impiedica ridicarea catre minte a vechilor emotii si astfel corpul-durere nu se mai poate reinnoi. a nu mai proiecta vechea emotie in situatii noi inseamna a va confrunta direct cu ea in interiorul vostru si sa acceptati ceea ce simtiti in momentul respectiv."
Capitolul 7 "Aflati cine sunteti cu adevarat"
"- modul in care reactionati fata de oameni sau situatii, mai ales atunci cand apar probleme, reprezinta cel mai bun indicator al profunzimii cunoasterii pe care o aveti fata de voi insiva.
- oamenii foarte inconstienti isi experimenteaza propriul ego prin reflexia acestuia in altii. cand realizati ca acele lucruri fata de care reactionati atunci cand le intalniti in ceilalti exista si in voi (si uneori numai in voi) incepeti sa deveniti constienti. atunci puteti realiza si ca le faceti celorlalti ceea ce credeati ca altii va fac voua si incetati sa va mai vedeti in postura de victime."
Capitolul 8 "Descoperirea spatiului interior"
- deatsarea este cea care creeaza spatiul interior. constientizarea acestui spatiu inseamna a va ridica deasupra gandirii.
- constiinta spatiului inseamna ca, pe langa constientizarea lucrurilor (datorata perceptiilor prin simturi, gandurilor si emotiilor) exista un strat mai profund – o alta stare de constienta, care face sa fiti constienti ca sunteti constienti. daca in timp ce lucrurile se desfasoara in prim-plan, in fundal simtiti o stare de liniste interioara vigilenta, inseamna ca ati intelrs despre ce e vorba!
- privitul la TV nu creeaza spatiu interior. chiar daca mintea tace in acest timp ea este conectata la versiunea de la tv a mintii colective si are gandurile acesteia (de aici si manipularea) – va aflati intr-o stare de inconstienta receptiva in care gandurile altora devin ale voastre. cand va uitati la tv cadeti dedesubtul gandirii, nu va ridicati deasupra ei si platiti un pret mare pentru asa-zisa destindere – pierderea luciditatii. privitul la tv frecvent si pe perioade mari de timp va face inconstienti, va induce pasivitatea si va goleste de energie!
- daca nu va petreceti intreaga viata in stari de nemultumire, teama, neliniste, depresie, daca aveti capacitatea de a va bucura de lucruri simple, daca vi se intampla sa tratati o persoana necunoscuta cu amabilitate sincera, fara sa vreti nimic de la ea – inseamna ca si-a facut aparitia o bresa in curentul neincetat al gandurilor. cand se intampla asta apare si un sentiment de bine."
Capitolul 9 "Scopul vostru interior"
"- multi oameni se simt absorbiti de rutina vietii de zi cu zi care pare sa le vaduveasca viata de orice sens. de indata ce va ridicati deasupra nivelului de supravietuire, chestiunea sensului si a scopului vietii voastre capata o importanta extrema.
- scopul vostru interior este sa va treziti. gasindu-va scopul interior si traind in armonie cu el puneti temelia indeplinirii scopului exterior.
- atunci cand va treziti, nu mai sunteti pierduti in gandire, ci va recunoasteti ca fiind constiinta din spatele acesteia. "
Capitolul 10 "Un pamant nou"
- modalitatile prin care se efectueaza actiunea constienta sunt: acceptarea, bucuria si entuziasmul. fiecare reprezinta o anumita frecventa vibrationala a constiintei.
- acceptarea inseamna: acum aceasta este ceea ce imi cere situatia si o fac de bunavoie. cand o actiune nu va aduce bucurie, puteti cel putin accepta ca este totusi ceea ce aveti de facut. a efectua actiunea intr-o stare de acceptare inseamna a avea o stare de pace in timp ce actionati. pacea respectiva este o vibratie energetica subtila care curge atunci in ceea ce faceti. daca nu puteti sa acceptati ceea ce faceti – opriti-va.
- bucuria este aspectul dinamic al fiintarii. atunci cand forta creativa a universului devine constienta de sine, ea se manifesta ca bucurie. nu cereti mintii permisiunea sa va bucurati de ceea ce faceti. bucuria nu vine din ceea ce faceti, ea curge din adancul vostru in ceea ce faceti. va veti bucura de orice activitate in care veti fi deplin prezenti. veti descoperi ca tot ceea ce faceti intr-o stare de atentie sustinuta nu mai este stresant, obositor, iritant, ci devine sursa de bucurie – dimensiunea interioara a constiintei ce curge in actiune va aduce bucurie – inseamna sa gasiti bucuria fiintarii in tot ceea ce faceti.
- entuziasmul inseamna ca bucuriei profunde aduse de ceea ce faceti i se adauga un element nou, acela al telului sau viziunii spre care va indreptati. atunci cand activitatea creativa este alimentata de entuziasm, in spatele a ceea ce faceti va exista o intensitate si o energie uriasa. spre deosebire de dorinta egoista care creeaza o opozitie direct proportionala cu intensitatea dorintei, entuziasmul nu se opune niciodata, este neconflictual, se bazeaza pe includerea, nu pe excluderea altora. entuziasmul nu are nevoie sa foloseasca si sa manipuleze oamenii, caci este forta creatiei insasi si nu are nevoie sa ia energie dintr-o sursa secundara.
- fundatia unui pamant nou este constiinta treaza. constiinta treaza modifica toate aspectele vietii de pe pamant, inclusiv natura, caci viata pe pamant este inseparabila de constiinta umana."
Like?
AvalohAlyn întreabă: