"Vom muri, iar asta ne face norocosi. Majoritatea oamenilor nu vor muri niciodata pentru ca nu se vor naste niciodata." - Richard Dawkins.
Oare suntem capabili sa realizam cat de norocosi suntem si cat de mici sanse erau sa fim noi aici? Probabil daca am putea face asta am vedea viata cu totul alti ochi, si am sti aprecia orice lucru banal de o mie de ori mai mult.
https://www.youtube.com/watch?v=IOXMjCnKwb4
Trăim în epoca vitezei.În fuga de zi cu zi uităm tot mai mult să apreciem lucrurile simple dar atât de esenţiale pentru noi; uităm că suntem extrem de norocoşi doar prin simplul fapt că existăm, uităm să ne bucurăm de minunăţiile ce ne înconjoară ba chiar mai mult, distrugem aceste frumuseţi; şi pentru ce?
Uităm că scopul final al nostru nu sunt averile, vilele, maşinile şi tot felul de lucruri materiale trecătoare.
Ne amintim însă din păcate atunci când ne apare în cale o situaţie nedorită pentru care am da toate lucrurile materiale doar să devenim ca înainte (mă refer la bolile grave şi nu numai).
Ex
acă ne-am pune în locul unui orb din naştere care n-a văzut lumina niciodată am face orice numai să o vedem.Şi aşa, ei se simt extrem de norocoşi doar pentru simplul fapt că s-au născut iar un om sănătos ignoră aceste lucruri şi totuşi el este perfect sănătos.
Cred că ar trebui să apreciem lucrurile mărunte de care nu ne-am putea lipsi.
P.S: Foarte frumos videoclipul.
Răspunde
Da, sunt de acord. Multumesc pentru raspuns 
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Într-adevăr, probabilitatea să existăm (în această formă) şi să fim o parte conştientă de sine a Universului a fost extrem de mică şi totuşi existăm. Dacă ne gândim la acest aspect, realizăm că s-a întâmplat să ni se ofere o şansă incredibilă, unică aproape şi, dacă putem, ar fi bine să o preţuim.
RăspundeAsa e. Ar trebui sa o pretuim asa cum pretuieste viata un om care afla ca nu mai are mult de trait din cauza unei boli foarte grave. Atunci dintr-o data toate lucrurile banale devin importante, si toate amanuntele devin esentiale. Si viata oricum e foarte scurta, indiferent daca esti intr-o asemenea situatie sau nu. Asa poti aprecia cu adevarat ceea ce ai.
Apropo de ceea ce ai spus, am vizionat recent filmul A Little Bit of Heaven (2011). Ţi-l recomand. : )
...dar nu înainte de The Bucket List (2007). Un fim care mi-a plăcut cu adevărat. : )
Ok : )) De "A little bit of heaven" cred c-am mai auzit, dar de "The bucket list" nu. O sa le vizionez pe amandoua. Mersi de recomandari
Fata de durata de viata a universului, viata noastra e ca o picatura intr-un ocean. Dar, tot e mai mult decat nimic.
Noul sens al vieții?
Ne naștem și după multe greutăți și și mai multe bucurii, murim.Ce poate fi mai clar de atât?
Suntem extrem de norocosi,gandeste big bang ala ce sansa a avut sa existe mica,dupa big bang a existat materia pozitva si negativa o sansa extrem de mica ca vreuna sa castige si totusi a castigat una,apoi ce sansa a fost ca sa se realizeze prima fuziune nucleara mica daca hidrogenul nu atinge x grade nu fusioneaza apoi formarea sistemului solar, apoi pamantul numai vb de luna fara ea nici nu putea exista viata, ce sanse am avut ca sa fim in locul potrivit, sau cometele sa aduca viata pe pamant sau viata sa apara sau sa evolueze, mamiferele ce sanse au avut mici dinozauri dominau pamantul, numai vb ca din 200 de milioane de spermatoizi tu aveai o mica sansa si totusi existam cea ce e incredibil, viata este cel mai important lucru, trebuie sa o iubim la maxim si sa o apreciam mult, moartea e de fapt motorul care ne da viata sa continuam mai departe, daca gandesti logic moartea isi da ambitie, vointa de a merge mai departe
Ma gandesc ca fiecare electron si fiecare proton a avut "sansa" sa contribuie la construirea unei fiinte capabile sa inteleaga ce e, unde e, de ce e. Poate Big Crunch nu e real, eu cred ca da, asa ca ce am spus la inceput e posibil, asa ca toti suntem "norocosi".
"Oare suntem capabili sa realizam cat de norocosi suntem "
-nu suntem capabili; majoritatea nu se gandeste la asta.
Au probleme superficiale de gandit si anume legate de existenta de zi cu zi.
Si nu stiu daca am fi norocosi cu ceva.
Poate ca totul e random, stii? la infinit.Cand noi disparem vin altii,schimbati ca mentalitate, se adapteaza mai rapid si mai bine la mediu, evolutia isi spune cuvantul.
Totul e schimbator in final. Nimic nu e de sine statator.
Nu stiu daca ar trebui sa ne simtim norocosi,sincera sa fiu. Poate ca da, ar trebui.
Cand oare o sa mai avem ocazia sa ascultam muzica, sa simtim gustul mancarii,dulciurilor,sa simtim iubire,afectiune, bucurie?
Ma intreb in ce alt univers paralel am putea sa mai simtim toate astea exact asa cum le simtim aici? presupunand ca exista universuri paralele, dimensiuni.
Pe alte planete, la distanta de mii de ani lumina unele de altele poate ca viata e identica cu cea de aici. Ambianta planetei e aceeasi.Si ei se intreaba aceleasi lucruri.
Si chiar ma gandesc de ce aici, pe Pamant. Intr-adevar, planeta e un paradis asa cum e descrisa din realitate.
Cam trist video.
Da, din pacate trebuie sa-ti dau dreptate aici. Majoritatea oamenilor de pe pamant sunt mult prea prinsi in lucrurile mici facute mari de societate. Lucruri mici fara de care nu ar putea supravietui de pe o zi pe alta, si de asta ei nu-si dau seama ca sunt mici. Societatea ii "pacaleste" ca sunt mari. Iar lucrurile care chiar ar trebui sa fie mari sunt reduse de societate la niste nimicuri.
Si eu cred ca ar trebui sa ne simtim norocosi pana la urma. Cred ca avem o existenta destul de buna, fata de ce aveau stramosii nostri. Ei aveau vieti scurte si grele. Noi avem posibilitatea de a avea vieti mai lungi si mai bune, si cred ca asta e un lucru pozitiv. Cred ca o astfel de existenta e preferabila nimicului, chiar daca probabil nu are vreun scop bine definit. Sau poate ca asta e scopul, bunastarea fiecarui individ si a speciei.
In alt unviers orice ar fi posibil, dar in acest univers cred ca e aproape sigur ca nu am putea vreodata gasi un loc mai bun decat avem aici pe Pamant. Asta nu inseamna ca nu sunt multe alte planete ca Terra, dar oricat de asemanatoare ar fi, tot n-ar fi ca aici pentru noi. Tot n-ar fi planeta pe care am aparut ca specie, pe care am evoluat, la care ne-am adaptat. Ma gandeam si eu la problema asta de multe ori cand auzeam pe cineva zicand ca daca ar fi o catastrofa globala pe Pamant, ne-am putea muta pe Marte. Dar daca ne gandim obiectiv, probabil ca oricat de mare catastrofa ar fi aici, tot n-am avea conditii mai rele decat sunt pe Marte. Asa ca, teoretic, ar fi mai usor sa supravietuim aici decat sa ne mutam pe Marte si sa avem vreo sansa acolo.
Faptul ca alte "creaturi" pe alte planete gandesc ca noi si isi pun aceleasi intrebari parca e ceva ce tine de domeniul fantasticului, sau cel putin SF, dar ceea ce imi place cel mai mult la astronomie este ca e cam singurul domeniu unde si cea mai stiintifico-fantastica poveste are un potential real de a fi adevarata. Cand vedem imensitatea universului e de ajuns sa ne dam seama de acest lucru, sau cand stim ca doar in galaxia noastra sunt miliarde de planete care ar putea semana cu Pamantul. In curand am putea afla ca planeta asta nu e asa un loc deosebit si unic in univers, asa cum am crezut pana acum. Te intrebi de ce aici, pe Pamant. Eu cred ca asta e raspunsul. Suntem aici pentru ca din atatea posibilitati si atatea planete cate exista in galaxie, unele dintre ele s-au nimerit sa fie exact acolo unde trebuie si sa aiba exact conditiile care trebuie. Era inevitabil. Totul tine de probabilitate. Daca nu ar fi aparut acele conditii aici atunci n-am fi existat si n-am fi putut constata asta. Suntem aici pentru ca s-a putut. Si pana la urma, totul e 'random', cum zici tu
Da, corect, aș fi fost tare ghinionist dacă nu aș fi existat... 
"Văd vise-ntrupate gonind după vise până dau în morminte ce-așteaptă deschise." - Eminescu
Deci era mai bine sa nu existam, dupa parerea ta? Ai prefera sa nu existi?
"Asta nu inseamna ca nu sunt multe alte planete ca Terra, dar oricat de asemanatoare ar fi, tot n-ar fi ca aici pentru noi. Tot n-ar fi planeta pe care am aparut ca specie, pe care am evoluat, la care ne-am adaptat."
-asa e. De fapt, ceea ce avem si ceea ce vedem ni se par lucrurile cele mai perfecte, sa zic asa, din cate altele pot exista in afara lor.
Ni se par ca fiind unicele cele mai frumoase si potrivite pentru noi, pentru ca nu cunoastem altele
"dar ceea ce imi place cel mai mult la astronomie este ca e cam singurul domeniu unde si cea mai stiintifico-fantastica poveste are un potential real de a fi adevarata"
--si mie.
"Cred ca o astfel de existenta e preferabila nimicului, chiar daca probabil nu are vreun scop bine definit"
--aici nu stiu ce sa spun...ma gandesc numai ca nu toti au parte de o viata macar decenta.
-si ma intreb daca ar merita traita o viata plina de griji si greutati, chinuri doar pentru ca la finalul ei sa descoperim vestitul scop pentru care a trebuit sa existam.
Imi place cum gandesti in general.Dai raspunsuri inteligente pe site. Esti cerebral si ma bucur ca sunt si oameni asa. As vrea sa fie cat mai multi.
Da, eu m-am referit la situatia generala a omenirii din prezent, comparativ cu ce era cu secole sau mii de ani in urma. Acum e mult mai bine, si sa speram ca in viitor va fi si mai bine. Dar bineinteles ca inca sunt atatia oameni pentru care viata e foarte grea, si pentru acei oameni nu stiu daca e valabil ce am spus. Am zis ca o viata lunga si buna e prefarabila nimicului, dar o viata scurta si grea, sau lunga si grea, nu stiu daca mai este preferabila nimicului. Nici nu stiu daca intr-o asemenea situatie e mai bine sa ai o viata lunga sau scurta.
Cand e vorba de scopul vietii, eu sunt cam sceptic in ceea ce priveste existenta lui asa cum ne-o putem noi imagina, cel putin. Si chiar daca ar fi vreun scop al universului sau a existentei, iar sunt foarte sceptic in privinta aflarii lui la finalul vietii. Dar cine stie? Nimeni nu detine adevarul absolut. Si cine crede ca-l detine e cel mai ignorant, iar oamenii ignoranti sunt cei mai periculosi. Din pacate vedem si aici pe site care sunt aceia.
Oh, multumesc Si mie imi plac foarte mult raspunsurile tale. La multi ani de 1 Decembrie!
Păi ți-am zis că nu existăm. Există doar niște energie care interacționează după legile fizicii, orice altceva e iluzie. Faptul că acea energie interacționează sub formă umană sau sub formă de bolovani e irelevant. E ca și cum ai încerca să-i explici unui bolovan că atomii lui ar fi putut forma un om, dar are ghinionul de a fi bolovan. De unde știi că bolovanul nu ar fi preferat să fie cal?
Bine, îți dai seama că ce spun e pueril, dar e un răspuns pueril la o afirmație puerilă, și anume că suntem norocoși că existăm. Din nefericire, nu s-a obosit să dovedească că existăm.
Sunt destul de sigur că Dawkins nu crede în "fantoma din mașinărie", deci suntem doar niște mașinării care funcționăm după legile fizicii, restul e iluzie. De ce anume ar trebui să mă simt norocos?
Totusi, nu poti sa spui ca e irelevant daca esti om sau bolovan. Din cate se vede, nu e chiar acelasi lucru.
Tu îmi amintești de Candide, cu "the best of all possible worlds". Îți recomand cu căldură să citești cartea, e de Voltaire.
http://en.wikipedia.org/wiki/Best_of_all_possible_worlds
De ce?
Viata e absurda, oricum.
Nu exista motive rationale pentru a trai.
Cand am spus "norocos" nu m-am referit la cat de roz e viata pe care o traim. M-am referit la sansele mici pe care le-am avut sa ajungem sa existam.
Okay, citatul mi se pare cam lipsit de substanta.
Eu nu cred in " noroc " dar daca e s-o luam asa,
atunci da, norocosi suntem, dar de regula oamenii se bucura cand au parte de un noroc.Cum ar fi, atunci cand castiga la loterie.
Ceea ce nu este si in cazul acesta. Paradoxal citatului, oamenii nu isi vad propria moarte ca pe un noroc, ci mai de graba viata.
In fine, cred ca ai inteles la ce m-am referit. Citatul l-ai intelege mai bine daca te-ai uita si la link-ul pe care l-am pus. Suntem norocosi ca murim pentru ca asta inseamna c-am avut o viata si sansa unica de a trai, spre deosebire de altii care nu s-au nascut deloc. Asta e ideea citatului si a clipului.
Doar simpla vizionare a video-ului e un motiv în plus pentru a trăi; de fapt sunt nenumărate motive pentru a trăi, motive aflate în lucrurile banale ce ne înconjoară în viaţa de zi cu zi.
Viaţa este ceea ce ţi se întâmplă când eşti ocupat să-ţi faci alte planuri.
Închei cu un citat de-al unui mare om celebru, Albert Einstein :
"Sunt două feluri de a-ţi trăi viata: unul, de a crede că nimic nu este un miracol; al doilea, ca şi când totul este un miracol."
Bun, ești o mașinărie foarte norocoasă. Laptop-ul meu e la fel de norocos, puteau foarte bine să fabrice alt laptop în locul lui. Mă irită când Dawkins face apologetica ateistă, o dă în erori de logică.
Clipul asta ti se pare apologetica ateista? De ce? Spune niste adevaruri.
Eu îl văd ca fiind apologetică ateistă fiindcă încearcă să zică că există motive de bucurie și fără religie. Uite, suntem norocoși că existăm, puteam foarte bine să nu existăm și dacă nu am fi existat, tare rău ar fi fost.
Mi se pare nostim că mare parte din video construiește un argument că Pământul e perfect pentru noi, ca la sfârșit să zică că de fapt viața e perfectă pentru Pământ, fiindcă s-a adaptat de-a lungul timpului. Nici nu mai simt nevoia să-l contrazic, fiindcă se contrazice singur.
Pai si viata e perfecta pentru Pamant, asa cum si Pamantul e perfect pentru viata. Cum zice si-n clip, daca planeta era altfel si era potrivita pentru un alt tip de viata, atunci acel tip de viata ar fi aparut si evoluat.
Pentru mine exista motive rationale pentru a trai, simplu fapt ca vad soarele o minune a naturi imi da miliarde de motive sai admir frumusetea unica, simpla traire isi da infinite motive, imi pare rau ca tu consideri asa viata
Am pus o intrebare, tu nu ai dat niciun raspuns.
Pai sa-ti dau atunci, insa nu ma pot pronunta la plural asa cum sugereaza intrebarea. Deci, doar in ceea ce ma priveste, da.
Viata are diferite semnificatii pentru fiecare dintre noi. Poate fi dulce, frumoasa, simpla, complicata sau chiar amara. Poate fi absolut oricum pentru fiecare.
E important sa stim sa traim si sa fim fericiti si impliniti cu ceea ce facem si cum suntem noi.
Poti sa fii bogat si trist, sau sarac si cel mai fericit om de pe planeta pentru ca ai o familie care te iubesc, si va descurcati de pe o zi pe alta. Asta e o viata implinita din toate punctele de vedere!
O fi inteligent dar la capitolul ințelepciune cam calcă in străchini ateul asta fizician.
Ce spune abia acum altii au afirmat acum 5000 de ani.
Mai bine mai tarziu decat niciodata.
"Ateul" asta nu e fizician, e biolog.
Scuze.M-am referit la Stephen Hawking referitor la ultimele declaratii despre mintea umana si cred ca am incurcat destinatarii.
Voi intra cu masina in copac si asta ma va face al dracului de norocos.Stii..altii mai analfabeti nici macar nu trec de examenul auto.Sunt fericit pana la lacrimi!
Si acum, daca e asa important sa ma scald intr-o banalitate de viata si sa ma bucur de orice rahat calcat, de ce naiba ne mai luptam sa avem drepturi de a face lucruri marete.Citatul si directia lui ma ingrozeste, daca eram dictator il imprastiam pe toate cutiile de lapte, ca lumea sa nu mai ravneasca la nimic.
Ma duc sa ma minunez si sa ma multumesc de liniile imputite de tramvai, important e ca sunt in viata, nu?!?! ce fac cu ea mai departe nu prea conteaza.Rusine mine ca nu m-am oprit in timpul unui bang si sa ma minunez de asta.Ar fi ceva de genu: a Io: "Vom muri, iar asta ne face norocosi. Majoritatea oamenilor nu vor muri niciodata pentru ca nu se vor naste niciodata." ea: "ori te-ai sugrumat cu numere mai mici de prezervative, ori bati un apropo contraceptiv!"
E trasa de par afirmatia dupa mine, in primul rand ca sa fii norocos trebuie sa fii existat ceva finit inainte, dar e pur hazard, iar faptul ca atomii se combina in asa fel incat devii om si nu copac nu stiu ce e asa special, e pur si simplu altceva!
Combinația de atomi numită copac nu se poate simți norocoasă. Noi suntem norocoși fiindcă combinația noastră de atomi se poate simți norocoasă. :-P
De unde stii tu asta, esti copac?
Da, eu sunt capabil sa realizez acest "noroc"(caruia eu ii spun intamplare) deoarece stiu ca, din mosi-stramosi, fiecare "predecesor" al meu a facut tot posibilul ca sa ma aflu eu, azi, unde sunt acum; si ma simt recunoscator lor
Nimeni nu există de fapt. Nimeni nu se naște, nimeni nu moare, totul e o iluzie.
"Realitatea e doar o iluzie, deși una foarte persistentă." - Einstein
Tot ce există e Universul, adică niște energie care interacționează după legile fizicii. Tu ești un roboțel care are iluzia că e norocos că există, dar nu ești mai norocos decât un bolovan. Ești programat cu instinct de supraviețuire.
Regret să te anunț, dar te bucuri degeaba.
"We are such stuff as dreams are made of and our little lives are rounded with a sleep..." - Shakespeare
Am spus eu ca ma bucur pentru ceva?
Uite-l si pe ţâganul nostru preferat cum isi da aere de pseudointelectual .
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
