Salut,tocmai am luat un comentariu pentru teza prin e-mail.Dar nu reusesc sa-l deschid cu nimic, el fiind.doc, am incercat si cu Word 07/10 si tot nu merge.Am nevoie de el cat mai repede, daca ajuta la ceva am si linkul de la el http://www.2shared.com/document/TD4SQBD6/PASA_HASSAN.htm l. Ajutati-ma va rog cu programul care il deschide.Multumesc anticipat.

Paşa Hassan
de George Coşbuc

TRASATURILE BALADEI
Ca şi balada populară, balada cultă este o specie a genului epic, având un autor cunoscut şi transmiţându-se prin scris.
Modul de expunere dominant este naraţiunea. Sentimentele sunt exprimate indirect, prin intermediul naraţiunii, al acţiunii şi al personajelor. Acţiunea se constituie în subiect al operei literare, fiind prezente şi celelate mărci ale narativităţii (spaţiu, timp, personaje, conflict). Dezvoltă un subiect neobişnuit, care poate fi de inspiraţie fantastică, legendară, istorică sau familială. Personajele sunt neobişnuite, deosebite, dar nu fantastice, prezentate prin hiperbolă şi antiteză. Întâmplările sunt dramatice, acţiunea este încordată şi dinamică, iar conflictul dintre personaje este deosebit de puternic.
Balada cultă este o operă epică, în versuri, de mică întindere, cu o acţiune dinamică, cu întâmplări deosebite, dramatice, săvârşite de personaje neobişnuite, cu caractere opuse.
Poezia Paşa Hassan se înscrie în categoria creaţiilor care evocă personalităţi şi evenimente istorice deosebite. A fost publicată în revista Vatra în 1894 şi inclusă în volumul Cântece de vitejie din 1904.
Poezia evocă lupta de la Călugăreni din august 1595 şi a avut ca plecare capitolul Călugăreni din opera literară Românii supt Mihai-Voievod Viteazul a lui Nicolae Bălcescu. Paşa Hassan este o operă epică, deoarece modul de expunere dominant este naraţiunea; sunt relatate evenimente, fapte şi întâmplări; sentimentele autorului sunt exprimate indirect, prin intermediul acţiunii şi al personajelor. Prin titlu, autorul anticipează intenţia de a prezenta cele două personaje în antiteză. Curajului şi vitejiei lui Mihai, autorul le opune laşitatea şi spaima lui Hassan. Mihai Viteazul, personajul principal al baladei, este prezentat într-o aură legendară prin intermediul hiperbolei. Astfel, el apare în ochii îngroziţi ai Paşei ca un uriaş care are ceva din măreţia şi asprimea naturii.

CONŢINUTUL OPEREI
Acţiunea se petrece pe câmpul de luptă şi cuprinde trei secvenţe. Aceste trei secvenţe se constituie în subiectul baladei.
Subiectul baladei
1. Expoziţiunea (3 strofe)
Este prezentată imaginea amplă, panoramică, a confruntării aprige dintre cele două armate. Mihai se află în fruntea românilor, băgând spaimă în turcime. Sinan are de îndurat umilinţe, deoarece cade de pe cal şi se împotmoleşte prin baltă. Hassan stă departe de luptă şi ordonă intrarea în bătălie a tuturor forţelor. Lupta este înfăţişată prin imagini vizuale, auditive şi de mişcare, realizate prin hiperbole, metafore, epitete şi aglomerări verbale, zgomotul luptei fiind sugerat aproape onomatopeic. Sunt prezentate şi personajele operei, cele colective şi cele individuale, în antiteză.
2.Intriga (3 strofe)
Mihai Viteazul domină câmpul de luptă, îngrozindu-i pe turci şi mai ales pe Hassan. Hassan nu ştie dacă ceea ce vede este vis sau realitate. Turcul devine din ce în ce mai neliniştit, pe măsură ce Mihai se apropie de el. Poetul pune acum în evidenţă câteva dintre însuşirile personajelor şi dinamismul acţiunii prin intermediul unei comparaţii („ca volbura toamnei se-nvârte") şi al verbelor folosite la prezent („zăreşte", „se-ntoarce", „pleacă", „vântură" etc.).
3.Desfăşurarea acţiunii (3 strofe)
Voievodul român îl provoacă pa Hassan la o confruntare directă. Paşa este îngrozit de ceea ce văzuse deja în luptă. În ochii săi, domnitorul român capătă proporţiile unui uriaş. Mihai Viteazul îl provoacă pe Hassan din nou la luptă, dar acesta, mai îngrozit, fuge lovindu-şi disperat calul cu scările. Disperarea şi laşitatea turcului sunt puse în evidenţă prin mulţimea verbelor şi expresiile populare.
4. Punctul culminant (2 strofe)
Hassan îşi pierde turbanul, dar nu încearcă să-l recupereze. Are impresia că din cauza hainelor lungi nu poate înainta şi le rupe. Paşa este desfigurat de groază. Ajunge, în sfârşit, aproape de taberele proprii, unde spahiii îi sar în ajutor.
5.Deznodământul (o strofă)
Paşa este privit de scriitor cu ironie şi dispreţ, căci „a jurat / să zacă de spaimă o lună". Beii îi împărtăşesc starea de spirit şi îi aprobă laşitatea.

Caracterizarea lui Mihai Viteazul în antiteză cu Paşa Hassan

Deşi balada poartă ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este Mihai Viteazul, care este înfăţişat în toate momentele acţiunii şi de a cărui prezenţă luăm cunoştinţă încă din primul vers:"Pe vodă-l zăreşte călare trecând". Astfel, încă de la început, se observă intenţia autorului de a prezenta cele două personaje în antiteză.
Dacă Paşa Hassan, conducătorul armatei otomane, este înfăţişat departe de câmpul de luptă, dovedind laşitate, Mihai Viteazul, domnitorul Ţării Româneşti şi conducătorul armatei române, se află pretutindeni. Bun organizator şi strateg, călăuzit de un fierbinte patriotism şi caracterizat de spirit de sacrificiu, se află în fruntea armatei sale, fiind exemplu pentru ostaşii săi.
Hassan este incapabil de a acţiona şi de a conduce singur oştile şi de aceea o face prin intermediul lui Mihnea, căruia îi trimite o poruncă. În timpul luptei, paşa se manifestă prin uimire, vizibilă uşor pe chipul său: „de mirare e negru pământ". Nu ştie dacă ceea ce vede e vis sau realitate, pe când Mihai se dovedeşte hotărât, energic şi curajos. El are şi un ascuţit simţ al anticipaţiei şi îşi dă seama imediat de intenţiile turcilor: „ş-alege vreo doi, / Se-ntoarce şi pleacă spre gloată". Când este provocat la luptă, Hassan este cuprins de teamă, de groază, deoarece ştie că Mihai este înverşunat împotriva celor care i-au călcat ţara. Voievodul român luptă pentru libertatea neamului. O serie de comparaţii şi metafore, în care unii termeni denumesc elemente din natură, are menirea de a pune în lumină însuşirile menţionate: „ca volbura toamnei se-nvârte", „intră-n urdie ca lupu-ntre oi", „vine furtună" (caracterizare indirectă, prin acţiunole sale).
Asumându-şi responsabilitatea unei confruntări directe, voievodul român dovedeşte spirit de sacrificiu, în timp ce paşa găseşte ca ultimă şi unică soluţie fuga: „Stăi, paşă, o vorbă de-aproape să-ţi spun, / Că nu te-am găsit nicăierea" / Dar paşa-şi pierduse şi capul şi firea; „ Stăi, paşă! Să piară azi unul din noi" / Dar paşa mai tare zoreşte.
Prin înfăţişarea lui (e galben pierit, are barba vâlvoi, îi dârdâie dinţii –caracterizare directă, făcută de narator-), paşa devine ridicol. Spre deosebire de el, Mihai Viteazul impresionează prin măreţia trupului, asprimea vorbei, însuşiri evidenţiate cu ajutorul hiperbolei: „Sălbatecul vodă e-n zale şi fier / Şi zalele-i zuruie crunte, / Gigantică poart-o cupolă pe frunte, / Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger, / Iar barda din stânga-i ajunge la cer / Şi vodă-i un munte."
Dacă poetul a intenţionat să înfăţişeze prin Hassan pe cotropitorul trufaş, dar laş în acelaşi timp în faţa vitejiei adversarului, prin Mihai el a realizat un simbol al luptei pentru independenţă, al vitejiei şi al demnităţii poporului român. De aceea, scriitorul îşi îndreaptă toată dragostea şi admiraţia sa către acest erou, care a intrat în legendă prin faptele şi însuşirile sale alese. În schimb, comportamentul lui Hassan nu-i poate stârni decât dispreţ.


REZUMATUL BALADEI
Mihai, în fruntea oştirii române, îşi croieşte drum până la oştirea otomană, sub ochii îngroziţi şi uimiţi ai lui Hassan. Lupta este înverşunată, iar spaima a cuprins oamenii şi animelele, însuşi Sinan fiind umilit. Paşa trimite în luptă ultimele forţe, dar Mihai pătrunde impetuos în puhoiul turcesc, spre disperarea lui Hassan. Provocat de Mihai la luptă, Hassan fuge îngrozit, iar în imaginaţia turcului voievodul capătă dimensiuni de uriaş. Disperaea paşei creşte, odată cu o nouă provocare la luptă adresată de Mihai. Dorind să se îndepărteze cât mai repede, Hassan îşi pierde turbanul şi îşi sfâşie hainele. El ajunge la taberele proprii, spahiii îi sar în ajutor şi beii îi împărtăşesc laşitatea.